FMI a redus prognoza de creştere economică a României pentru 2025, la 1%, faţă de 1,6% în estimările anterioare. FMI a redus prognoza și pentru 2026.
Pentru 2026, prognoza de creştere economică este de 1,4%. Această ajustare reflectă temperarea consumului privat din cauza inflației și efectele consolidării fiscale. FMI subliniază că accelerarea investițiilor finanțate prin programul Next Generation EU va compensa parțial aceste efecte.
„Guvernul a introdus un amplu pachet de reforme fiscale pentru perioada 2025–2026, care include majorări ale cotelor standard şi reduse de TVA, precum şi continuarea îngheţării salariilor din sectorul public şi a pensiilor în 2026. Se aşteaptă ca inflaţia totală să rămână ridicată în următoarele 12 luni, înainte de a reintra în intervalul de toleranţă al BNR până la sfârşitul anului 2026”, se arată în comunicatul emis de FMI.
Aplicarea acestor reforme va influența semnificativ prognoza de creştere economică pentru următorii doi ani. De aceea, este esențial că FMI a redus prognoza tocmai pentru a ajusta așteptările economice.
Joong Shik Kang, șeful misiunii FMI pentru România, s-a aflat recent în țară și a analizat prognoza de creştere economică în contextul consolidării fiscale. FMI consideră că economia României va crește treptat, dar inflația va rămâne temporar ridicată până în 2026, ceea ce explică parțial de ce FMI a redus prognoza.
Pachetul recent de reforme fiscale este considerat un pas important pentru ajustarea deficitului fiscal. Aplicarea completă a acestor măsuri și suplimentarea ajustărilor după 2027 sunt necesare pentru ca prognoza de creştere economică să fie sustenabilă. Reducerea deficitului sub 3% din PIB pe termen mediu va întări credibilitatea fiscală și stabilitatea macroeconomică, obiective important datorită faptului că FMI a redus prognoza.
BNR adoptă o abordare prudentă a politicii monetare. Reducerea ratei dobânzii va fi posibilă doar după ce inflația va intra pe o tendință descendentă clară. Flexibilitatea cursului de schimb pe termen mediu va sprijini reziliența economiei și prognoza de creştere economică.
Avansarea reformelor structurale, inclusiv creșterea eficienței statului și valorificarea fondurilor europene, este esențială pentru consolidarea prognozei de creştere economică. Ajustarea fiscală și investițiile eficiente vor stimula creșterea economică și încrederea investitorilor.
Retrogradarea ratingului de credit suveran și o creștere economică mai lentă în rândul principalilor parteneri comerciali pot afecta prognoza de creştere economică. Barierele comerciale și conflictele regionale ar putea reduce fluxurile de investiții străine directe. În plus, prețurile mari la energie și șocurile climatice nefavorabile reprezintă riscuri suplimentare pentru care FMI a redus prognoza.
FMI estimează că aplicarea integrală a pachetului de reforme fiscale poate reduce deficitul fiscal primar cu aproximativ 1¼ puncte procentuale în 2025 și cu 2 puncte procentuale în 2026, limitând astfel deficitul total la circa 6% din PIB. Reducerea treptată a deficitului și stabilizarea datoriei publice sunt factori cheie pentru prognoza de creştere economică pe termen mediu.
Pe termen lung, deficitul fiscal va scădea treptat, atingând aproximativ 5% din PIB până în 2030. Datoria publică raportată la PIB va continua să crească, apropiindu-se de 70%. Ajustările fiscale suplimentare începând cu 2027 vor fi cruciale pentru restabilirea credibilității și susținerea prognozei de creştere economică.
Comunicarea clară a măsurilor fiscale viitoare, aplicate din 2027, va facilita planificarea gospodăriilor și companiilor. Aceasta va îmbunătăți climatul investițional și va consolida prognoza de creştere economică a României.