Prima pagină » FMI a redus prognoza de creştere economică a României pentru 2025

FMI a redus prognoza de creştere economică a României pentru 2025

FMI a redus prognoza de creştere economică a României pentru 2025

FMI a redus prognoza de creştere economică a României pentru 2025, la 1%, faţă de 1,6% în estimările anterioare. FMI a redus prognoza și pentru 2026.

Pentru 2026, prognoza de creştere economică este de 1,4%. Această ajustare reflectă temperarea consumului privat din cauza inflației și efectele consolidării fiscale. FMI subliniază că accelerarea investițiilor finanțate prin programul Next Generation EU va compensa parțial aceste efecte.

Impactul reformelor fiscale asupra prognozei de creştere economică

„Guvernul a introdus un amplu pachet de reforme fiscale pentru perioada 2025–2026, care include majorări ale cotelor standard şi reduse de TVA, precum şi continuarea îngheţării salariilor din sectorul public şi a pensiilor în 2026. Se aşteaptă ca inflaţia totală să rămână ridicată în următoarele 12 luni, înainte de a reintra în intervalul de toleranţă al BNR până la sfârşitul anului 2026”, se arată în comunicatul emis de FMI.

Aplicarea acestor reforme va influența semnificativ prognoza de creştere economică pentru următorii doi ani. De aceea, este esențial că FMI a redus prognoza tocmai pentru a ajusta așteptările economice.

Vizita șefului misiunii FMI în România și prognoza de creştere economică

Joong Shik Kang, șeful misiunii FMI pentru România, s-a aflat recent în țară și a analizat prognoza de creştere economică în contextul consolidării fiscale. FMI consideră că economia României va crește treptat, dar inflația va rămâne temporar ridicată până în 2026, ceea ce explică parțial de ce FMI a redus prognoza.

Politica fiscală și prognoza de creştere economică

Pachetul recent de reforme fiscale este considerat un pas important pentru ajustarea deficitului fiscal. Aplicarea completă a acestor măsuri și suplimentarea ajustărilor după 2027 sunt necesare pentru ca prognoza de creştere economică să fie sustenabilă. Reducerea deficitului sub 3% din PIB pe termen mediu va întări credibilitatea fiscală și stabilitatea macroeconomică, obiective important datorită faptului că FMI a redus prognoza.

Politica monetară și prognoza de creştere economică

BNR adoptă o abordare prudentă a politicii monetare. Reducerea ratei dobânzii va fi posibilă doar după ce inflația va intra pe o tendință descendentă clară. Flexibilitatea cursului de schimb pe termen mediu va sprijini reziliența economiei și prognoza de creştere economică.

Reforme structurale și prognoza de creştere economică

Avansarea reformelor structurale, inclusiv creșterea eficienței statului și valorificarea fondurilor europene, este esențială pentru consolidarea prognozei de creştere economică. Ajustarea fiscală și investițiile eficiente vor stimula creșterea economică și încrederea investitorilor.

Riscuri și provocări pentru prognoza de creştere economică

Retrogradarea ratingului de credit suveran și o creștere economică mai lentă în rândul principalilor parteneri comerciali pot afecta prognoza de creştere economică. Barierele comerciale și conflictele regionale ar putea reduce fluxurile de investiții străine directe. În plus, prețurile mari la energie și șocurile climatice nefavorabile reprezintă riscuri suplimentare pentru care FMI a redus prognoza.

Deficitul fiscal

FMI estimează că aplicarea integrală a pachetului de reforme fiscale poate reduce deficitul fiscal primar cu aproximativ 1¼ puncte procentuale în 2025 și cu 2 puncte procentuale în 2026, limitând astfel deficitul total la circa 6% din PIB. Reducerea treptată a deficitului și stabilizarea datoriei publice sunt factori cheie pentru prognoza de creştere economică pe termen mediu.

Perspective pe termen mediu

Pe termen lung, deficitul fiscal va scădea treptat, atingând aproximativ 5% din PIB până în 2030. Datoria publică raportată la PIB va continua să crească, apropiindu-se de 70%. Ajustările fiscale suplimentare începând cu 2027 vor fi cruciale pentru restabilirea credibilității și susținerea prognozei de creştere economică.

Măsuri de clarificare și prognoza de creştere economică

Comunicarea clară a măsurilor fiscale viitoare, aplicate din 2027, va facilita planificarea gospodăriilor și companiilor. Aceasta va îmbunătăți climatul investițional și va consolida prognoza de creştere economică a României.

Alte articole importante
România a împrumutat 4,5 miliarde de euro de pe piețele internaționale, prin trei emisiuni de obligațiuni
România a împrumutat 4,5 miliarde de euro de pe piețele internaționale, prin trei emisiuni de obligațiuni
Ministerul Finanțelor a atras 4,5 miliarde de euro de pe piețele financiare internaționale, printr-o operațiune care a inclus trei emisiuni de euro obligațiuni, cu scadențe la 4, 8 și 12 ani. Costurile finale de finanțare au fost cuprinse între 5% și 7%, iar subscrierile investitorilor au ajuns la 7,7 miliarde de euro, potrivit datelor Bloomberg. […]
Prețurile producției industriale au crescut cu 13,8% în septembrie. Energia a înregistrat cea mai mare scumpire, de aproape 25%
Prețurile producției industriale au crescut cu 13,8% în septembrie. Energia a înregistrat cea mai mare scumpire, de aproape 25%
Prețurile producției industriale din România au crescut cu 13,8% în septembrie 2026 față de aceeași lună a anului trecut, potrivit datelor publicate marți de Institutul Național de Statistică (INS). Evoluția a fost determinată în special de scumpirile din industria energetică, unde prețurile au urcat cu aproape 25% într-un an. Pe piața internă, creșterea anuală a […]
Topul scăderilor de pe Wall Street și din piața Crypto. Octombrie roșu: cum au pierdut giganții tech sute de miliarde de dolari
Analize
Topul scăderilor de pe Wall Street și din piața Crypto. Octombrie roșu: cum au pierdut giganții tech sute de miliarde de dolari
Luna octombrie s-a încheiat sub semnul unui decont masiv pe piețele financiare internaționale. Pe bursa americană, investitorii au cerut socoteală giganților din tehnologie pentru miliardele alocate infrastructurii de inteligență artificială, ștergând mii de miliarde de dolari din capitalizarea sectorului tech și a semiconductorilor. Piața activelor digitale a resimțit la rândul ei presiunea: menținerea dobânzilor la […]
Pariul investițiilor în AI: Google, prăbușire istorică pe bursă de peste jumătate de trilion de dolari. De ce a avut gigantul tech cea mai „neagră” lună din ultimii 22 de ani
Analize
Pariul investițiilor în AI: Google, prăbușire istorică pe bursă de peste jumătate de trilion de dolari. De ce a avut gigantul tech cea mai „neagră” lună din ultimii 22 de ani
Gigantul tehnologic Alphabet, compania-mamă a Google, a înregistrat în octombrie cea mai slabă evoluție bursieră de la listarea sa din 2004. O furtună perfectă generată de ratarea estimărilor de profit și de explozia cheltuielilor în inteligența artificială a șters peste o jumătate de trilion de dolari din valoarea de piață a grupului în doar 48 […]
Grupul energetic grec PPC cumpără Flanco pentru 35 de milioane de euro. Retailerul român va deveni o platformă pentru vânzarea soluțiilor energetice
Companii
Grupul energetic grec PPC cumpără Flanco pentru 35 de milioane de euro. Retailerul român va deveni o platformă pentru vânzarea soluțiilor energetice
Grupul energetic grec PPC intră pe piața românească de retail electro-IT prin achiziția a 100% din acțiunile Flanco Retail, într-o tranzacție care evaluează compania la 35 de milioane de euro. Cumpărătorul este Kotsovolos, subsidiară deținută integral de PPC, care va prelua de la Iulian Stanciu și Dragoș Sîrbu întreaga rețea a retailerului român, formată din […]
Iuga (Alro): România ar putea dezvolta industria de drone și de război electronic în cel mult cinci ani. Fabricile existente ar putea fi reconvertite
Iuga (Alro): România ar putea dezvolta industria de drone și de război electronic în cel mult cinci ani. Fabricile existente ar putea fi reconvertite
România ar putea construi în maximum cinci ani capacități de producție în domeniul dronelor și al războiului electronic, prin investiții în tehnologii moderne, parteneriate internaționale și reconversia unor platforme industriale existente, consideră Vasile Iuga, membru independent neexecutiv în Consiliul de Administrație al Alro. Acesta susține că reindustrializarea țării nu ar trebui să reproducă modelul bazat […]