FMI. România ar trebui să facă schimbări majore în sistemul fiscal: creșteri de taxe, reforme la impozitarea muncii și a proprietății

Fondul Monetar Internațional (FMI) a publicat, pe 6 iunie 2025, un raport amplu, care propune României o serie de schimbări majore în sistemul fiscal, menite să crească veniturile bugetare și să îmbunătățească echitatea sistemului de taxare. Recomandările vizează atât impozitele pe venit, cât și pe consum, proprietate și capital, cu scopul declarat de a genera venituri suplimentare de cel puțin 1,2% din PIB în anul 2025.

Propuneri pentru modificarea impozitării muncii

FMI recomandă renunțarea la actuala cotă unică de 10% pentru veniturile din muncă și introducerea unui sistem cu două cote marginale de impozitare: 15% și 25%, cea din urmă urmând să se aplice celor cu venituri foarte ridicate. Pentru a reduce povara fiscală asupra celor cu venituri mici și medii, instituția recomandă diminuarea semnificativă sau chiar eliminarea contribuției la asigurările de sănătate.

În plus, FMI consideră oportună acordarea unor alocații mai generoase sau implementarea unui program de beneficii la locul de muncă pentru a atenua presiunea fiscală asupra veniturilor mici, în funcție de spațiul fiscal disponibil.

Cum „fentează” producătorii de țigări electronice din China tarifele lui Trump

22:00

China joacă dur cu metalele rare: industria auto din Europa, tot mai vulnerabilă

21:30

De asemenea, raportul subliniază necesitatea ca, fie contribuțiile la sistemul de pensii să nu mai fie deductibile, fie veniturile din pensii să fie impozitate, pentru a corecta tratamentul fiscal inconsecvent actual.

Schimbări propuse pentru impozitarea capitalului și proprietății

Instituția recomandă majorarea impozitului pe dividende de la 8% la 10%, aliniindu-l la nivelul impozitului pe dobânzi – măsură deja implementată la începutul anului 2025. Această creștere ar contribui la reducerea arbitrajului fiscal și la îmbunătățirea progresivității sistemului.

În ceea ce privește impozitul pe proprietate, FMI propune unificarea impozitelor pe terenuri și clădiri într-o singură taxă și reducerea scutirilor existente, cu menținerea unor facilități fiscale pentru grupurile vulnerabile sub alte forme.

În plus, instituția recomandă eliminarea creditului fiscal pentru sponsorizarea întreprinderilor și înlocuirea scutirii pentru profiturile reinvestite cu un credit fiscal de până la 50% pentru investițiile eligibile, plafonat la 10% din impozitul pe profit datorat. Stimulentul fiscal pentru cercetare și dezvoltare ar trebui transformat într-un credit fiscal rambursabil, pentru a susține mai eficient companiile inovatoare.

Un alt aspect important este reducerea pragului de cifră de afaceri pentru regimul microîntreprinderilor, de la 500.000 de euro la un nivel apropiat de pragul de înregistrare pentru TVA (88.500 euro), pentru a limita utilizarea abuzivă a acestui regim fiscal.

Recomandări pentru taxarea consumului

Pentru a crește veniturile și a crea spațiu fiscal pentru reducerea contribuțiilor la sănătate, FMI propune majorarea cotelor reduse de TVA la nivelul cotei standard, cu excepția alimentelor de bază. Această majorare ar putea fi implementată treptat pentru a diminua impactul asupra prețurilor de consum. De asemenea, rata standard de TVA ar trebui să crească de la 19% la cel puțin 20% în 2025 și ulterior la 21%, apropiindu-se de media UE-27 de 22%.

FMI mai recomandă creșterea accizelor ajustate la inflație pentru tutun, alcool și combustibili fosili, precum și unificarea accizelor pentru vinuri la aproximativ 60 RON/hl. Taxarea suplimentară a carbonului ar trebui însoțită de programe de sprijin pentru gospodăriile cu venituri mici, pentru a compensa impactul asupra prețurilor la energie.

Contextul fiscal al României și necesitatea reformelor

Potrivit FMI, România are al treilea cel mai scăzut raport impozite/PIB din Uniunea Europeană, ceea ce lasă un spațiu larg pentru creșterea veniturilor fiscale. Deficitul bugetar este estimat să scadă de la aproximativ 8% din PIB în 2024 la 7% în 2025 și la 3% sau mai puțin până în 2031. În contextul posibilităților limitate de reducere a cheltuielilor, mobilizarea veniturilor devine esențială.

Pe termen scurt, România s-a angajat în fața Comisiei Europene să implementeze reforme fiscale care să aducă venituri suplimentare de 1,1% din PIB în 2025.

FMI subliniază că povara fiscală pe veniturile mici este una dintre cele mai ridicate din UE, ceea ce descurajează intrarea pe piața oficială a muncii. De asemenea, lipsa progresivității sistemului de impozitare reduce eficiența acestuia ca instrument de redistribuire a veniturilor.

Reformarea stimulentelor fiscale și combaterea abuzurilor

Raportul atrage atenția asupra costurilor ridicate ale stimulentelor fiscale pentru profitul reinvestit și sponsorizări, care reprezintă 4,3% și respectiv 7% din veniturile din impozitul pe profit. FMI consideră că stimulentele pentru cercetare și dezvoltare sunt justificate, dar ar trebui restructurate pentru a fi mai eficiente, sub forma unui credit fiscal rambursabil.

În ceea ce privește regimul microîntreprinderilor, reducerea pragului de cifră de afaceri ar elimina multe entități care folosesc acest regim doar pentru a reduce povara fiscală, fără a aduce beneficii reale economiei.

Reformarea impozitului pe proprietate și alinierea la valorile de piață

România se pregătește să fuzioneze impozitul pe terenuri și clădiri și să treacă la un sistem de evaluare bazat pe valorile de piață, cu implementare planificată până în trimestrul al patrulea din 2025. Până atunci, cadrul fiscal rămâne neschimbat, însă FMI recomandă reducerea scutirilor și utilizarea evaluărilor de piață acolo unde este posibil, pentru o taxare mai echitabilă.

Recomandările FMI reprezintă un plan cuprinzător de reformă fiscală, menit să crească veniturile bugetare, să reducă inechitățile și să alinieze România la standardele europene. Implementarea acestor măsuri ar putea aduce schimbări semnificative pentru contribuabili, companii și administrația fiscală, dar necesită o comunicare atentă și politici de compensare pentru a proteja grupurile vulnerabile.

„Introducerea unui sistem de cote marginale progresive de impozitare poate mobiliza venituri, îmbunătățind în același timp echitatea verticală a distribuției veniturilor (nete)”, subliniază FMI în raport.