Frauda socială, transformată în model de afaceri. Schema prin care se „tapează” asigurările de șomaj

Frauda socială a ajuns expresia care  descrie cel mai bine realitatea economică actuală a Austriei. Anual, acest tip de abuz provoacă pierderi de aproximativ un miliard de euro.

Dacă în trecut problema era asociată mai ales cu persoane fizice, astăzi companiile au devenit principalii actori. Ele aplică metode sofisticate pentru a profita de sistemele de protecție socială, transformând înșelătoria într-un model de afaceri, scrie Heute.

Daunele produse de frauda socială

Între 2018 și 2025, persoanele fizice au produs un prejudiciu de 135 de milioane de euro prin fraudă socială. Doar anul trecut au fost descoperite 4.900 de cazuri. Totuși, dimensiunea fraudei corporative este mult mai amplă. Potrivit poliției financiare, numai în sectorul construcțiilor companiile generează pierderi de 350 de milioane de euro anual. Practica de a „parca” angajații la Serviciul Public de Ocupare a Forței de Muncă (AMS) produce alte 700 de milioane de euro daune. Aceasta transferă costurile salariale către asigurările de șomaj.

Cum va arăta și unde va fi construit „stadionul din cer” de un miliard $. Arabia Saudită accelerează lucrările

20:30

Trump i-a chemat pe liderii fostelor republici sovietice din Asia Centrală ca să discute despre metalele rare

19:45

Frauda socială descoperită în construcții

Pentru a combate fenomenul, Camera de Muncă din Viena a înființat la sfârșitul anului 2023 o unitate specială de prevenire a fraudei. Aceasta a analizat până la 31 august 2025 nu mai puțin de 105 cazuri. În acest interval, instituția a depus 50 de plângeri pentru 476 de angajați subplătiți. Acestea s-au bazat pe Legea împotriva dumpingului salarial și social. Valoarea totală a revendicărilor depășește 3 milioane de euro. Această sumă este dublă față de cea raportată în întreg anul precedent.

Un exemplu de fraudă socială este cel al „directorilor migratori”. Sunt persoane care conduc simultan zeci de firme, pe care le duc intenționat spre faliment. Lukas N., unul dintre cei investigați, figurează în prezent ca administrator la 11 companii. Dintre acestea, 9 sunt deja declarate insolvabile sau considerate firme-fantomă. În trecut, a fost director la 47 de firme, dintre care aproape jumătate împărtășesc aceeași soartă. Angajații au fost mutați dintr-o companie în alta pentru a fi privați de salariile cuvenite.

Insolvențe repetate

În iulie 2025, o firmă de construcții a intrat în insolvență. Camera de Muncă din Viena a depus cereri pentru câteva sute de mii de euro, în numele celor 114 angajați. Situația a avut o continuare șocantă. Muncitorii au continuat să lucreze pe aceleași șantiere, însă pentru o firmă nouă. Aceasta avea aceeași conducere, aceeași adresă și aproape același nume. „Hanni-Bau GmbH” a fost înlocuită de „Nanni-Bau GmbH”. Astfel, insolvența devine parte dintr-un model de business gândit să ocolească plata datoriilor.

Frauda socială, recunoscută de experți

Ludwig Dvořák, șeful departamentului juridic al Camerei de Muncă din Viena, a atras atenția că problemele aduse de angajați sunt tot mai complexe. El a explicat că dacă autoritățile ar descoperi fraudele companiilor la același nivel cu cele comise de persoane fizice, bugetul public ar fi protejat.

Andrea Ebner-Pfeifer, expertă a aceleiași instituții, a subliniat că subplata angajaților nu este o greșeală întâmplătoare, ci un model de afaceri. Ea a precizat că aceste practici funcționează pe seama salariaților. Ea a adăugat că ar fi suficient ca firmele să respecte legea.

Apelurile pentru schimbare

Camera de Muncă din Viena solicită măsuri clare pentru reducerea fenomenului. Printre propuneri se numără răspunderea primului contractant pentru plata salariilor și contribuțiilor sociale. De asemenea, se recomandă sancțiuni mai aspre pentru dumpingul salarial. Alte solicitări vizează intensificarea controalelor și protecția sporită împotriva formelor false de angajare. Totodată, ar trebui impusă o perioadă de interdicție pentru companiile care folosesc insolvabilitatea ca metodă de business.

Frauda socială, cu pierderi anuale de un miliard de euro, rămâne o provocare majoră pentru Austria și pentru sistemele sale de protecție.