Mirajul „venitului minim garantat” – un scenariu discutat intens la nivel european – a făcut din Germania, una dintre țările care a experimentat deja acest sistem, noul El Dorado pentru șomerii de pretutindeni. Circa 5,5 milioane de persoane primesc venitul minim garantat se numește Bürgergeld (Bani pentru cetățeni), un ajutor social pentru persoanele cu resurse limitate, oferit de Jobcenter. Circa 80.000 dintre aceștia sunt români, scrie cotidianul Puterea.
În Germania, plățile pentru venitul minim garantat au crescut cu patru miliarde de euro anul trecut, la aproape 47 de miliarde. Circa 5,5 milioane de persoane primesc 560 de euro pe lună și doar jumătate dintre aceștia sunt cetățeni germani.
Din această sumă, aproximativ 24,7 miliarde de euro (52,6% din total) au fost acordate cetățenilor germani, iar 22,2 miliarde de euro (47,4%) cetățenilor non-germani (între care și sute de mii de ucraineni – femei și copii), aproximativ aceeași distribuție ca în 2023. Ucrainenii au primit în total 6,3 miliarde de euro.
Aproape 80.000 de români primesc ajutor de cetățenie (Bürgergeld). Mulți dintre ei știu din start că nu vor „găsi” de lucru acolo. Și totuși aleg să plece. De ce? Pentru că și ca șomer asistat în Germania trăiești mai bine decât ca angajat plătit prost în România.
Dacă până acum vorbeam de „emigrația economică” – milioane de români plecați la muncă în Europa pentru salarii mai mari – astăzi avem un nou fenomen: emigrația socială. Nu pleci ca să muncești, ci ca să fii întreținut. Nu ca să-ți găsești un loc pe piața muncii, ci ca să-ți asiguri un venit minim garantat, mult mai atractiv decât cel din România.
Dar mirajul venitului minim garantat s-ar putea apropia de final. Începând cu 1 ianuarie 2026, Bürgergeld va fi desființat, iar Germania va introduce Grundsicherung, un sistem de protecție socială care promite schimbări majore pentru milioane de persoane. Reforma provoacă deja controverse, în special din cauza planului de a aplica sancțiuni mai dure, până la eliminarea completă a ajutorului financiar pentru cei care refuză repetat locuri de muncă sau nu respectă obligațiile impuse, notează ziarulromanesc.de.
Guvernul condus de CDU și SPD susține că, prin această reformă, vrea să trimită un semnal clar împotriva abuzului. „Trebuie să existe consecințe necesare pentru cei care refuză să muncească”, a declarat secretarul general al CDU, Carsten Linnemann, într-un interviu la ARD. Excepții ar urma să fie aplicate pentru copii și partenerii de viață ai beneficiarilor.
Noul cadru prevede că statul va continua să acopere costurile pentru locuință și încălzire, pentru a evita situațiile de persoane fără adăpost, însă suma destinată hranei, îmbrăcămintei și integrării sociale ar putea fi, în cazuri extreme, tăiată complet.
Politicienii germani privesc fenomenul ca pe o „dinamită socială”: sistemul lor de protecție ajunge să întrețină aproape jumătate imigranți. Într-o țară care se confruntă deja cu tensiuni sociale, acest lucru alimentează discursul populist și presiunea pentru înăsprirea regulilor. La 22 august 2025, problematica migranților asistați social este un punct sensibil în politica germană: pe de o parte, un sistem de protecție considerat generos; pe de altă parte, un sentiment crescut de supraîncărcare socială.