Guvernul Bolojan propune un pachet fiscal menit să stabilizeze economia și să reducă deficitul bugetar. Dar specialiștii financiari avertizează: impactul este slab pe termen scurt, iar riscurile cresc alarmant până la final de an. Printre cele mai controversate măsuri se numără posibila creștere a cotei generale de TVA la 21% – o mutare ce ar afecta grav puterea de cumpărare a populației.
Guvernul Bolojan propune o serie impresionantă de măsuri structurate pe trei direcții: creșterea veniturilor bugetare, reducerea cheltuielilor publice și prioritizarea investițiilor. Pe partea de venituri, se prevede:
creșterea TVA la cotele reduse (de la 5% la 9%) și la cele intermediare (până la 19%);
majorarea accizelor cu 10%;
impunerea CASS pe pensiile de peste 4.000 lei;
ridicarea impozitului pe dividende de la 10% la 16%;
suplimentarea taxelor pe proprietate, rovinietă, jocuri de noroc, criptomonede, tranzacții bancare, Airbnb și venituri din social media.
Pe partea de cheltuieli, planul include plafonarea salariilor și pensiilor, reducerea cu 20% a personalului și cadourilor din administrația centrală, eliminarea cumulului pensie-salariu și eficientizarea companiilor de stat.
Însă un economist de rang înalt, sub anonimat, atrage atenția asupra absenței unui mecanism de evaluare clara: „Măsurile sunt tardive și greu cuantificabile. Implementarea din august–octombrie reduce semnificativ eficiența inițiativei”.
Dragoș Anastasiu, viitorul vicepremier, a recunoscut că în octombrie va fi făcută o evaluare a implementării pachetului, iar în caz că impactul nu este cel așteptat, s-ar putea recurge la majorarea cotei standard de TVA la 21%. Dacă acest scenariu devine realitate, consumul intern ar fi afectat grav, iar populația și mediul de afaceri ar simți presiunea imediat.
Adrian Codirlașu, președintele CFA România, subliniază că o creștere de TVA în condițiile actuale nu este oportună. „România colectează mai puțin de 70% din TVA-ul datorat. Mai întâi trebuie să reducem acest deficit, nu să creștem cota. Majorarea fără o colectare eficientă este contraproductivă”, declară Codirlașu.
O altă măsură controversată este listarea companiilor de stat la bursă. Economistul anonim avertizează că veniturile generate ar trebui investite, nu consumate imediat, așa cum s-a întâmplat în cazul BCR. Banii trebuie direcționați către investiții care generează creștere și valoare pe termen lung, nu în cheltuieli curente.
În plus, presiunea internațională de a crește cheltuielile de apărare la 5% din PIB până în 2030 este un factor suplimentar de stres bugetar. În prezent, România alocă circa 2%, iar atingerea pragului necesită consolidare fiscală serioasă – ceea ce ar putea implica introducerea unei taxe de solidaritate.
Piețele financiare și agențiile de rating stau cu ochii pe aceste evoluții. Economistul anonim concluzionează: „Nu contează declarațiile de intenție – ce contează este evaluarea externă: dacă nu facem ceea ce promitem, riscăm să pierdem orice credibilitate în fața investitorilor și agențiilor de rating.”