Guvernul promite, piața așteaptă: pachetul fiscal vine cu multe necunoscute și un impact economic încă neclar

Guvernul Bolojan propune un pachet fiscal menit să stabilizeze economia și să reducă deficitul bugetar. Dar specialiștii financiari avertizează: impactul este slab pe termen scurt, iar riscurile cresc alarmant până la final de an. Printre cele mai controversate măsuri se numără posibila creștere a cotei generale de TVA la 21% – o mutare ce ar afecta grav puterea de cumpărare a populației.

Guvernul propune un pachet fiscal cu măsuri ample, dar cu rezultate incerte

Guvernul Bolojan propune o serie impresionantă de măsuri structurate pe trei direcții: creșterea veniturilor bugetare, reducerea cheltuielilor publice și prioritizarea investițiilor. Pe partea de venituri, se prevede:

• creșterea TVA la cotele reduse (de la 5% la 9%) și la cele intermediare (până la 19%);

• majorarea accizelor cu 10%;

• impunerea CASS pe pensiile de peste 4.000 lei;

• ridicarea impozitului pe dividende de la 10% la 16%;

• suplimentarea taxelor pe proprietate, rovinietă, jocuri de noroc, criptomonede, tranzacții bancare, Airbnb și venituri din social media.

Criză pe piața petrolului: Guvernul anunță măsuri de urgență

20:26

China anunţă că va plafona creşterea preţurilor la carburanţi în ţară

19:08

Pe partea de cheltuieli, planul include plafonarea salariilor și pensiilor, reducerea cu 20% a personalului și cadourilor din administrația centrală, eliminarea cumulului pensie-salariu și eficientizarea companiilor de stat.

Însă un economist de rang înalt, sub anonimat, atrage atenția asupra absenței unui mecanism de evaluare clara: „Măsurile sunt tardive și greu cuantificabile. Implementarea din august–octombrie reduce semnificativ eficiența inițiativei”.

TVA la 21% – bomba fiscală pregătită pentru toamnă?

Dragoș Anastasiu, viitorul vicepremier, a recunoscut că în octombrie va fi făcută o evaluare a implementării pachetului, iar în caz că impactul nu este cel așteptat, s-ar putea recurge la majorarea cotei standard de TVA la 21%. Dacă acest scenariu devine realitate, consumul intern ar fi afectat grav, iar populația și mediul de afaceri ar simți presiunea imediat.

Adrian Codirlașu, președintele CFA România, subliniază că o creștere de TVA în condițiile actuale nu este oportună. „România colectează mai puțin de 70% din TVA-ul datorat. Mai întâi trebuie să reducem acest deficit, nu să creștem cota. Majorarea fără o colectare eficientă este contraproductivă”, declară Codirlașu.

Listări „on-off”, presiuni externe și credibilitate în scădere

O altă măsură controversată este listarea companiilor de stat la bursă. Economistul anonim avertizează că veniturile generate ar trebui investite, nu consumate imediat, așa cum s-a întâmplat în cazul BCR. Banii trebuie direcționați către investiții care generează creștere și valoare pe termen lung, nu în cheltuieli curente.

În plus, presiunea internațională de a crește cheltuielile de apărare la 5% din PIB până în 2030 este un factor suplimentar de stres bugetar. În prezent, România alocă circa 2%, iar atingerea pragului necesită consolidare fiscală serioasă – ceea ce ar putea implica introducerea unei taxe de solidaritate.

Piețele financiare și agențiile de rating stau cu ochii pe aceste evoluții. Economistul anonim concluzionează: „Nu contează declarațiile de intenție – ce contează este evaluarea externă: dacă nu facem ceea ce promitem, riscăm să pierdem orice credibilitate în fața investitorilor și agențiilor de rating.”