IMM-urile, prinse între birocrație, deficit și lipsa digitalizării. Leonardo Badea: „O parte din fragilitatea IMM-urilor este indusă chiar de stat”

Prim-viceguvernatorul BNR, Leonardo Badea, avertizează că mediul de afaceri din România este afectat nu doar de provocările economice, ci și de probleme generate chiar de stat. Oficialul băncii centrale susține că birocrația excesivă, lipsa de predictibilitate a politicilor publice și dificultățile de finanțare slăbesc reziliența IMM-urilor, în timp ce digitalizarea și inteligența artificială ar putea deveni principalele motoare ale productivității în următorul deceniu.

România are un sector antreprenorial matur, însă firmele mici și mijlocii continuă să se confrunte cu vulnerabilități structurale care le limitează dezvoltarea. Acesta este principalul mesaj transmis de prim-viceguvernatorul Băncii Naționale a României, Leonardo Badea, la lansarea noii ediții a Cartei Albe a IMM-urilor, eveniment organizat de Confederația Patronală IMM România la sediul BNR. Oficialul băncii centrale consideră că o parte importantă din dificultățile cu care se confruntă întreprinderile mici și mijlocii sunt generate chiar de cadrul administrativ și legislativ.

„Nu putem ignora faptul că, din păcate, o parte deloc de neglijat a fragilității IMM-urilor este indusă chiar de stat. Birocrația excesivă rămâne o povară reală asupra costurilor de conformare, iar lipsa de predictibilitate generată de politici publice inconsistente în timp descurajează investițiile pe termen lung și planificarea strategică a firmelor”, a declarat Leonardo Badea. El a avertizat că, fără eliminarea acestor disfuncționalități instituționale, eforturile companiilor de a deveni mai reziliente riscă să fie anulate de un mediu de reglementare impredictibil.

Aurul Europei se întoarce acasă. De ce își mută băncile centrale rezervele din America

15:35

IPO-ul Anthropic se amână. Listarea ar putea începe la mijlocul lui octombrie

14:22

Creștere economică, dar și dezechilibre acumulate

Leonardo Badea a remarcat că România a înregistrat în ultimele două decenii una dintre cele mai rapide creșteri ale PIB-ului pe locuitor din regiune, însă această evoluție a fost însoțită de acumularea unor dezechilibre macroeconomice importante.

„Pe de-o parte am înregistrat creșteri record ale PIB per capita în regiunea noastră, pe de altă parte am acumulat dezechilibre macroeconomice, fapt care a determinat cronicizarea deficitelor gemene”, a explicat oficialul BNR.

Potrivit acestuia, mediul antreprenorial dispune de resurse importante pentru adaptare. Vechimea medie a companiilor românești este de 16 ani, iar 86% dintre antreprenori au studii superioare.

Totuși, analiza economică evidențiază și un „paradox al atomizării”. Aproape 58,6% dintre IMM-uri funcționează cu un singur proprietar, iar doar 1,4% au peste cinci asociați sau acționari. Această structură reduce posibilitatea realizării economiilor de scară, limitează accesul la finanțare și încetinește dezvoltarea unor proiecte cu potențial ridicat.

Creditele în euro și capitalizarea redusă cresc riscurile

Prim-viceguvernatorul BNR a atras atenția și asupra deteriorării indicatorilor financiari ai companiilor. Rata creditelor neperformante din sectorul companiilor nefinanciare, dominat de IMM-uri, a depășit 5,6%, fiind în creștere față de anul anterior. În plus, inclusiv firmele care au beneficiat de programe guvernamentale de garantare încep să întâmpine probleme de solvabilitate.

„Programele de sprijin au funcționat ca un colac de salvare pe termen scurt, dar multe probleme fundamentale au rămas nerezolvate”, a spus Badea.

În lipsa unei capitalizări suficiente, numeroase întreprinderi apelează la creditul furnizor sau la împrumuturi acordate de acționari, deoarece nu îndeplinesc criteriile pentru finanțarea bancară clasică.

În același timp, BNR observă o orientare tot mai accentuată către creditele în euro, pe fondul diferențelor de dobândă.

„Ceea ce astăzi poate părea pentru unii antreprenori un arbitraj avantajos de dobândă, în viitor s-ar putea întoarce împotriva lor, transformându-se, în contextul unui scenariu advers, într-o problemă de solvabilitate”, a avertizat Leonardo Badea.

Inteligența artificială poate deveni principalul avantaj competitiv

Reprezentantul BNR consideră că productivitatea firmelor românești poate crește prin investiții în tehnologie, digitalizare și inteligență artificială.

„Nu tehnologia în sine aduce productivitate, ci investiția inteligentă care selectează și adaptează tehnologia la procesele operaționale și avantajele competitive specifice firmei”, a afirmat acesta. El a invocat o analiză OECD potrivit căreia inteligența artificială ar putea adăuga între 0,4 și 1,3 puncte procentuale anual la productivitatea muncii în economiile dezvoltate, pe o perioadă de zece ani.

În Uniunea Europeană, aproximativ 20% dintre companiile cu cel puțin zece angajați utilizau tehnologii bazate pe inteligență artificială în 2025. România se situează însă pe ultimul loc, cu doar 5,2% dintre întreprinderi care folosesc astfel de soluții, față de 3,1% în 2024.

Badea apreciază că inteligența artificială democratizează accesul la expertiză și permite IMM-urilor să beneficieze de analize financiare, studii de piață și instrumente de optimizare care până de curând erau accesibile doar marilor companii.

IMM-urile trebuie să crească, nu doar să supraviețuiască

Potrivit oficialului BNR, majoritatea firmelor românești rămân în aceeași categorie de dimensiune în care au fost înființate, fără să facă pasul către nivelul următor de dezvoltare. Digitalizarea și adoptarea tehnologiilor moderne pot reprezenta factorul decisiv pentru depășirea acestui blocaj și pentru creșterea competitivității.

Statisticile prezentate de Leonardo Badea arată că 51% dintre firme văd noile tehnologii drept o oportunitate, însă doar 25% consideră digitalizarea o prioritate concretă, iar numai 14,6% identifică extinderea exporturilor ca principală direcție de dezvoltare. În același timp, 31% dintre companii indică produsele din import drept una dintre cele mai mari provocări.

„Soluția în fața concurenței externe nu este protecționismul și nici izolarea. De fapt, într-o economie globalizată, calea către excelență nu mai este doar competiția orizontală, ci integrarea verticală”, a subliniat prim-viceguvernatorul BNR.

În opinia sa, IMM-urile rămân coloana vertebrală a economiei românești, generând cea mai mare parte a locurilor de muncă din sectorul privat și contribuind la dezvoltarea economică în afara marilor centre urbane. Un sector antreprenorial mai competitiv și mai bine capitalizat poate deveni fundamentul unui nou model de creștere economică sustenabilă pentru România.