Dacia avertizează Guvernul: viitoarele Duster și Bigster nu sunt garantate la Mioveni. „Statul a degajat mingea în aut”

Uzina Dacia de la Mioveni intră într-o competiție tot mai dură pentru viitoarele volume de producție ale Grupului Renault. Conducerea companiei avertizează că nici măcar generațiile următoare ale modelelor Duster și Bigster nu sunt, în acest moment, confirmate pentru fabrica din România, în condițiile în care costurile de producție au crescut, iar alte uzine ale grupului au devenit mai competitive.

Mihai Bordeanu, managing director Dacia pentru Europa de Sud-Est și country head pentru România, a declarat la Paris că prioritatea nu mai este atragerea unui al treilea model la Mioveni, ci păstrarea celor două modele produse în prezent.

„În momentul de față nu avem un al treilea model și, repet, nu numai că nu avem un al treilea model, dar nu avem nici confirmarea faptului că noua generație de Duster sau de Bigster se va produce la Mioveni”, a spus Bordeanu. Potrivit acestuia, compania așteaptă din partea autorităților o strategie clară privind competitivitatea României până la finalul deceniului.

Coface: Creşterea economică bazată pe consum finanţat prin datorie şi-a atins limitele. România are nevoie de investiţii productive şi de competitivitate industrială

11:25

România, pe locul 20 în Europa la transparenţa pieţei auto second-hand: peste 58% dintre maşinile verificate au daune în istoric

10:22

Mioveni concurează cu uzine din Maroc, Turcia, Spania și Slovenia

Pentru Renault, alegerea fabricii în care va fi produs un model nou depinde de competitivitatea fiecărei uzine. Grupul are alternative în mai multe țări, inclusiv Maroc, Turcia, Spania și Slovenia.

În ultimii ani, fabrici precum cele de la Tanger, Bursa și Novo Mesto au beneficiat de investiții importante și pot intra în competiție pentru viitoarele proiecte Renault.

„Grupul, ca oricare alt grup, are mai multe variante de a produce un model: la Mioveni, în Spania, în Maroc, în Turcia. Dacă unul dintre aceste situri se deteriorează și toate celelalte se ameliorează, ecuația nu este bună”, a explicat șeful Dacia România.

Bordeanu consideră că mingea se află acum în terenul autorităților române și cere un plan predictibil pentru următorii ani.

„În acest moment mingea este în terenul guvernului, al statului român, care trebuie să aibă o abordare mai transparentă și mai clară. Îmi place fotbalul: statul a degajat mingea în aut. Trebuie să o pună înapoi în teren și să o joace responsabil. Aștept următoarele cinci luni”, a declarat acesta.

Renault spune că a investit peste 4 miliarde de euro în România

Dacia atrage atenția și asupra investițiilor realizate de Grupul Renault în România după privatizarea companiei, în 1999. Potrivit conducerii Dacia, grupul a investit peste 4 miliarde de euro în operațiunile locale.

Bordeanu consideră că această contribuție ar trebui să conteze mai mult în relația cu statul.

„Noi nu plecăm de la zero. Plecăm de la 4 miliarde de euro investiți de grup în România”, a afirmat el.

Mesajul adresat Guvernului a fost unul direct: „Nu suntem tratați ca un investitor care a pus pe masă 4 miliarde de euro. Tratați-ne întâi ca pe un investitor care a pus pe masă 4 miliarde de euro și apoi discutăm.”

În industria auto europeană, deciziile privind localizarea producției sunt influențate de costurile totale, de la energie și forță de muncă până la logistică și aprovizionare.

Energia, unul dintre principalele dezavantaje ale Mioveniului

Unul dintre cele mai puternice argumente invocate de Dacia este prețul energiei. Uzina de la Mioveni achită aproximativ 180 de euro/MWh, în timp ce în Spania costul este estimat la 70-80 de euro/MWh.

Diferența este cu atât mai problematică pentru România cu cât situația era inversă în 2019, când energia din Spania era mai scumpă decât cea din România.

Dacia nu solicită ca România să ajungă imediat la nivelul prețurilor din Spania, ci vrea o traiectorie clară de reducere a decalajului.

„Ideea este să fim mai aproape de ce eram în 2019. Și, repet, nu mâine, dar dați-ne o perspectivă pe următorii cinci ani”, a spus Bordeanu.

Compania încearcă, în paralel, să își reducă propriile costuri energetice. Dacia urmează să semneze un contract pentru instalarea de panouri fotovoltaice pe acoperișurile disponibile ale uzinei.

Investiția, sprijinită printr-o subvenție, ar urma să acopere aproximativ 8% din consumul fabricii. Mioveni va deveni astfel prosumator. Posibilitatea instalării unor baterii pentru stocarea energiei este încă analizată.

1.700 de angajați au plecat, iar producția va scădea

Presiunea asupra uzinei se reflectă deja în evoluția producției și a numărului de salariați. Pentru 2026, Dacia estimează o scădere cu două cifre a producției de la Mioveni.

De la jumătatea anului trecut, aproximativ 1.700 de angajați au părăsit uzina. Peste 700 dintre aceștia aveau contracte pe perioadă nedeterminată și au plecat prin programe de încetare voluntară.

Una dintre cauze este schimbarea rapidă a pieței auto europene. Mioveni este orientată în principal către automobile cu motoare termice și hibride, în timp ce cererea europeană se deplasează către electrificare.

„Avem, practic, două bărci: una este frânată în România, printre altele pentru că Rabla este insuficientă, iar cealaltă, cea europeană, merge frânat pentru că piața din Europa este structurată altfel”, a explicat Bordeanu.

După primele șapte luni din 2026, Duster și Bigster au avut împreună volume mai mici decât Duster singur în aceeași perioadă din anul precedent.

Miza este ridicată și prin prisma orientării la export: aproximativ 90% din producția uzinei de la Mioveni ajunge pe piețele externe.

Conducerea Dacia recunoaște însă că o parte dintre probleme trebuie rezolvate intern. Compania analizează inclusiv costurile logistice, achizițiile și politica de resurse umane. Salariile de la Mioveni au crescut constant peste inflație, în timp ce costurile cu forța de muncă au avut alte evoluții în unele dintre țările unde Renault deține fabrici.

Dacia critică și programul Rabla

Nemulțumirile companiei vizează și programul Rabla. Dacia consideră că edițiile din 2025 și 2026 au neglijat companiile, deși persoanele juridice reprezintă mai mult de jumătate din piața auto din România.

„Rabla din acest an seamănă cu cea de anul trecut prin faptul că se uită într-o singură direcție, către persoanele fizice. Dar avem și companii în România care, de-a lungul anilor, au cumpărat prin Rabla. Acestea au fost neglijate total”, a declarat Bordeanu. El a sintetizat critica printr-o formulare dură: „Cu Rabla din acest an și din anul trecut ne tratăm doar pe jumătate din corp, iar cealaltă jumătate o ignorăm.”

În pofida problemelor, Dacia se află cu aproximativ 25% peste obiectivul comercial convenit cu Renault pentru ultimul val Rabla. În lunile iulie și august, marca a înregistrat o cotă de piață cu 6-7 puncte procentuale mai mare decât în primul semestru.

Pentru 2027, compania solicită în primul rând predictibilitate. Un calendar anunțat din timp pentru Rabla ar permite producătorilor și dealerilor să își pregătească planurile comerciale.

„Un angajament clar care să ne spună că pe 15 aprilie va demara programul Rabla 2027 este suficient. Nu este ideal, dar este suficient”, a explicat șeful Dacia.

François Provost a avertizat deja asupra „uneia dintre cele mai mari provocări”

Avertismentul transmis acum de Mihai Bordeanu vine la aproximativ o lună după vizita în România a lui François Provost, CEO-ul Renault Group.

La acel moment, Provost descria situația operațiunilor Renault din România drept „una dintre cele mai mari provocări din istoria lor”, invocând atât factori externi, cât și probleme interne.

Printre prioritățile indicate atunci s-au numărat creșterea competitivității uzinei de la Mioveni pentru securizarea viitoarelor volume de producție, transformarea centrului Renault Technologie Roumanie și continuarea dezvoltării noii familii Sandero. Mesajul transmis acum de Dacia arată că deciziile pentru următoarea etapă nu sunt încă luate.