Impactul economic al verii infernale europene: căldura extremă începe să lovească direct economia

Europa traversează una dintre cele mai dificile veri din perspectiva fenomenelor climatice extreme, iar efectele nu se limitează la temperaturi record, incendii de vegetație sau secetă. Valurile de căldură, nivelurile scăzute ale marilor râuri și incendiile de proporții afectează deja productivitatea, agricultura, transporturile, producția industrială și sectorul energetic, amplificând presiunile asupra unei economii europene care oricum se confruntă cu perspective de creștere reduse.

Situația pune într-o lumină dificilă și strategia Uniunii Europene. În ultimul an, blocul comunitar și-a ajustat politicile climatice pentru a acorda o importanță mai mare competitivității industriei europene și capacității companiilor de a concura cu Statele Unite și China. Însă fenomenele extreme din această vară arată că schimbările climatice în sine pot deveni un obstacol major pentru mediul de afaceri.

Costuri economice tot mai mari

Uniunea Europeană a petrecut ultimele luni remodelând Pactul Verde European, programul emblematic destinat reducerii emisiilor și combaterii încălzirii globale. Noile măsuri climatice sunt evaluate tot mai mult prin prisma beneficiilor economice pe care le pot genera, în timp ce unele politici existente au fost ajustate sau relaxate pentru a reduce costurile suportate de companii. Experții avertizează însă că această abordare riscă să ignore costurile economice tot mai mari produse de încălzirea globală, arată Politico.

BVB încheie săptămâna pe minus. BET a pierdut 0,56%

10:55

Moody’s menține ratingul României la Baa3, dar păstrează perspectiva negativă. Negrescu: România „nu a câștigat nimic, a evitat o pierdere”

09:41

„Există încă o mentalitate, care este complet greșită, că există un compromis între economie și politica climatică”, susține Bob Ward, director de politici la Grantham Research Institute on Climate Change din cadrul London School of Economics. Potrivit acestuia, efectele schimbărilor climatice necontrolate vor costa economia mult mai mult decât măsurile necesare pentru limitarea lor.

În ultimele două luni, efectele au devenit dramatice. Peste 14.000 de persoane au murit numai în timpul valului record de căldură de la sfârșitul lunii iunie, potrivit estimărilor prezentate în analiza citată. În același timp, aproape jumătate de milion de persoane au fost nevoite să își părăsească locuințele din cauza incendiilor de vegetație, iar unele dintre acestea s-au întors pentru a găsi case și proprietăți distruse. Dincolo de pierderile umane, nota de plată economică se acumulează rapid.

Reconstrucția zonelor afectate de incendiile de proporții din Spania și Franța, precum și de incendiile care continuă să afecteze Grecia, va costa miliarde de euro. Căldura reduce productivitatea angajaților și mărește consumul de energie pentru răcire, seceta afectează recoltele, iar scăderea nivelului râurilor perturbă transportul și pune presiune pe producția de energie.

În unele cazuri, efectele se transmit de la un sector la altul. Nivelurile reduse ale Rinului și Dunării afectează transportul de materii prime, ceea ce poate reduce producția industrială. În același timp, cantitățile insuficiente de apă pentru răcirea reactoarelor nucleare pun presiune asupra producției de electricitate și pot contribui la creșterea prețurilor.

„Vedem deja cât de amplu este impactul acestor evenimente asupra economiei noastre”, afirmă Anders Levermann, om de știință în domeniul climei la Institutul Potsdam pentru Cercetarea Impactului Climatic.

Pentru economiști și cercetători, această vară reprezintă un argument suplimentar în favoarea reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră. Investițiile în combaterea schimbărilor climatice nu ar trebui privite doar ca o povară pentru companii, ci și ca o modalitate de limitare a unor costuri economice viitoare mult mai mari.

„Ne confruntăm cu atât de multe alte crize în acest moment, cu aprovizionarea cu energie, războaiele și comerțul, așa că este foarte ușor ca clima să dispară de pe agendă”, spune Sarah Meier, expertă în economie climatică la ETH Zurich. În opinia sa, reducerea emisiilor reprezintă principala strategie pentru limitarea viitoarelor pierderi economice.

Căldura reduce productivitatea, iar seceta afectează agricultura și industria

O mare parte dintre pierderile provocate de temperaturile extreme nu sunt imediat vizibile. Ele apar treptat în bilanțurile companiilor și ale economiilor naționale, prin reducerea productivității, creșterea costurilor cu energia și întreruperea activităților.

Temperaturile ridicate afectează direct capacitatea oamenilor de a munci. Potrivit Națiunilor Unite, productivitatea lucrătorilor poate scădea cu 2-3% pentru fiecare grad Celsius peste un anumit prag. În același timp, companiile trebuie să suporte costuri mai mari pentru aer condiționat, într-un moment în care cererea de energie pentru răcire crește rapid.

Grupul de asigurări Allianz estimează că această combinație de pierderi de productivitate și costuri suplimentare ar putea genera pierderi cumulative ale PIB-ului de până la 7% în perioada 2026-2030. Potrivit estimării, Franța ar putea pierde aproximativ 240 de miliarde de dolari, Italia 147 de miliarde, Germania 131 de miliarde, iar Spania 120 de miliarde.

În Germania, pierderile de productivitate provocate numai de valul de căldură de la sfârșitul lunii iunie sunt estimate la cel puțin 6,3 miliarde de euro.

Căldura este amplificată de lipsa precipitațiilor, iar seceta care se extinde în Europa produce efecte în lanț. Agricultura este unul dintre sectoarele cele mai vulnerabile, dar consecințele se extind rapid către transporturi, industrie și energie.

Asociația europeană a cerealelor Coceral estimează că valul de căldură din iunie a distrus aproximativ 9 milioane de tone de culturi de cereale, provocând fermierilor pierderi de venituri de aproximativ 2 miliarde de euro.

Problemele sunt însă departe de a se limita la agricultură

Rinul, una dintre principalele artere europene pentru transportul mărfurilor, a coborât în această săptămână la cel mai scăzut nivel de la începutul înregistrărilor, în 1880. Râul este esențial pentru transportul unor produse precum cărbunele și substanțele chimice, iar scăderea nivelului apei obligă navele să reducă încărcătura pentru a evita eșuarea.

În unele situații, barjele trebuie să transporte cu până la 80% mai puține mărfuri. Consecințele sunt creșterea costurilor logistice, întârzierile și perturbarea lanțurilor de aprovizionare.

Industria germană resimte deja efectele. Gigantul siderurgic Thyssenkrupp a anunțat reducerea producției ca urmare a problemelor legate de aprovizionarea cu materiale transportate pe Rin.

Dacă nivelul scăzut al apei se menține, economia Germaniei ar putea resimți o nouă lovitură într-un moment în care revenirea economică este deja fragilă. Stefan Kooths, de la Institutul Kiel pentru Economia Mondială, estimează că efectele ar putea reduce PIB-ul Germaniei cu 0,1-0,2% în trimestrul al treilea.

În Europa Centrală și de Est, situația Dunării este la fel de îngrijorătoare

Nivelurile extrem de scăzute ale fluviului pun presiune asupra producției de energie, în condițiile în care centralele nucleare depind de apa râurilor pentru răcirea reactoarelor.

În Ungaria, centrala nucleară de la Paks, care asigură aproximativ 40% din producția de electricitate a țării, se confruntă cu o situație critică. Producția a ajuns la numai o zecime din nivelul obișnuit, iar autoritățile se pregătesc pentru eventuale deficite de energie și pentru creșterea prețurilor.

România a recurs la măsuri neobișnuite pentru a menține funcționarea centralei nucleare. Autoritățile au intervenit asupra cursului Dunării prin îndepărtarea unei stânci, pentru a devia apa către reactorul aflat încă în funcțiune. Celălalt reactor fusese oprit anterior.

Presiunea asupra sistemului energetic a determinat și producătorii auto locali să se ofere voluntar pentru reducerea temporară a producției, în scopul diminuării consumului de electricitate.

În Serbia, scăderea debitului Dunării afectează și producția hidroenergetică, iar autoritățile avertizează asupra riscurilor pentru aprovizionarea cu energie și pentru transporturile fluviale. Președintele Aleksandar Vučić a avertizat inclusiv că singura rafinărie de petrol a țării ar putea fi nevoită să își reducă sau să își oprească activitatea dacă problemele de transport maritim se agravează.

Franța se confruntă, la rândul său, cu probleme în sectorul nuclear. Compania Électricité de France a închis trei reactoare din cauza condițiilor de secetă și a redus producția la alte centrale, afectate de nivelurile scăzute ale râurilor.

Incendiile de vegetație adaugă miliarde de euro la nota de plată

Un alt canal prin care schimbările climatice afectează economia europeană este reprezentat de incendiile de vegetație. Temperaturile ridicate și seceta creează condiții favorabile pentru extinderea rapidă a focarelor, iar costurile depășesc cu mult cheltuielile directe pentru stingerea incendiilor.

Sarah Meier, de la ETH Zurich, a analizat efectele economice ale incendiilor de vegetație din sudul Europei. Studiul său arată că Portugalia, Spania, Italia și Grecia au pierdut până la 2,1 miliarde de euro anual din cauza incendiilor în perioada 2011-2018.

Experta avertizează însă că aceste valori ar putea reprezenta o estimare conservatoare în raport cu amploarea incendiilor din 2026.

În perioada analizată, Europa nu s-a confruntat cu incendii comparabile cu cele actuale și nici cu focare care să se apropie atât de mult de marile zone urbane. Din acest motiv, Meier consideră că pierderile din acest an ar putea fi de câteva ori mai mari decât estimările istorice.

În Franța, Ministerul Tranziției Ecologice estimează că refacerea unui singur hectar de pădure distrusă de incendii poate costa până la 10.000 de euro.

La sfârșitul lunii iulie, aproximativ 465.000 de hectare de teren arseseră deja în Uniunea Europeană, iar sezonul incendiilor era departe de a se fi încheiat.

Costurile nu se limitează la refacerea pădurilor

În regiunea Gironde, afectată de incendii în apropiere de Bordeaux, mii de companii au fost nevoite să își suspende activitatea, în timp ce turiștii au părăsit zona.

Ministrul francez al finanțelor, Roland Lescure, a descris situația drept un „fulger economic” care a lovit o regiune deja vulnerabilă.

Paradoxal, o parte dintre cheltuielile de reconstrucție de după dezastre pot apărea în statisticile oficiale drept activitate economică și pot contribui la creșterea PIB-ului. Economiștii avertizează însă că această creștere nu reprezintă o îmbunătățire reală a bunăstării, deoarece banii sunt folosiți pentru refacerea capitalului deja distrus.

„Este doar reconstrucția capitalului distrus, practic”, explică Meier.

Anders Levermann atrage atenția că efectele schimbărilor climatice reprezintă o frână persistentă asupra creșterii economice. Pierderile produse într-un an nu dispar pur și simplu: banii care nu mai sunt câștigați nu mai pot fi investiți în anul următor, ceea ce reduce capacitatea economiei de a genera creștere suplimentară.

Exemplul transportului pe Rin ilustrează această problemă. Atunci când nivelul apei este prea scăzut, o fabrică nu mai poate primi sau expedia cantitățile obișnuite de materii prime și produse. Atunci când centralele nucleare din Ungaria sau Franța sunt obligate să își reducă activitatea, producția de energie și activitatea economică sunt afectate simultan.

Potrivit lui Levermann, tocmai aceste efecte indirecte pot reprezenta cele mai importante pierderi economice.

Impactul complet al fenomenelor extreme din această vară va putea fi evaluat abia în lunile următoare. Însă cercetătorii avertizează că situația nu reprezintă un episod izolat. Dacă emisiile și temperaturile continuă să crească, și costurile economice asociate fenomenelor extreme vor crește.

Pentru Bob Ward, ideea că încetinirea politicilor climatice ar putea aduce beneficii economice este fundamental greșită. Cu cât Europa întârzie mai mult reducerea emisiilor și atingerea neutralității climatice, cu atât daunele provocate de încălzirea globală vor deveni mai mari.