România se află printre primele cinci țări din Uniunea Europeană cele mai afectate de pagubele provocate de valurile de căldură și de celelalte efecte ale schimbărilor climatice, alături de Franța, Spania, Portugalia și Grecia. Concluzia aparține unei analize publicate de Financial Times, care arată că impactul economic al incendiilor de vegetație, secetei și fenomenelor meteorologice extreme este considerabil mai mare decât estimările oficiale ale Comisiei Europene.
Potrivit publicației, evaluările autorităților europene iau în calcul în principal costurile de refacere a zonelor afectate. În realitate, pierderile sunt amplificate de întreruperile de producție, scăderea activității economice, reducerea fluxurilor turistice, majorarea costurilor cu asigurările și investițiile suplimentare necesare pentru prevenirea și combaterea incendiilor.
Analiza Financial Times arată că numai incendiile de vegetație din prima jumătate a acestui an au generat pierderi de peste 3,1 miliarde de euro. Valoarea depășește deja media anuală de 2,5 miliarde de euro estimată de Comisia Europeană pentru astfel de dezastre.
În ultimele două luni, aproape o jumătate de milion de hectare de teren au fost mistuite de incendii. Jurnaliștii atrag însă atenția că suprafața afectată și costurile de refacere reprezintă doar o parte a impactului economic.
Guvernul francez și Comisia Europeană estimează în principal costurile necesare pentru readucerea zonelor afectate la starea inițială. Specialiștii citați de Financial Times susțin însă că adevăratele consecințe se vor resimți pe termen lung și vor afecta numeroase sectoare economice.
Potrivit analizei, asigurătorii, gospodăriile și companiile continuă să evalueze pagubele provocate locuințelor, clădirilor și culturilor agricole. În același timp, industria turismului începe să resimtă efectele incendiilor chiar în plin sezon estival.
Financial Times arată că impactul economic include și creșterea primelor de asigurare, apariția unor proprietăți care nu vor mai putea fi asigurate, reducerea numărului de turiști și necesitatea unor investiții consistente în echipamente și infrastructură pentru prevenirea și stingerea incendiilor.
Toate aceste costuri suplimentare nu sunt incluse în evaluările tradiționale ale pagubelor, însă ele se vor acumula în anii următori și vor afecta atât bugetele publice, cât și mediul privat.
Pe lângă incendiile de vegetație, analiza evidențiază și costurile provocate de secetă. Scăderea nivelului apelor pe Rin și pe Dunăre începe să afecteze transportul de mărfuri și activitatea industrială din mai multe state europene.
Companii chimice importante din Germania, precum BASF, Covestro și Evonik, au unități de producție amplasate de-a lungul Rinului și depind de transportul fluvial pentru aprovizionare și distribuție.
Situația influențează și producția de energie. În Ungaria, centrala nucleară de la Paks și-a întrerupt complet activitatea, iar în România producția de energie a fost redusă parțial la centrala nucleară de la Cernavodă din cauza condițiilor hidrologice.
Analiza Financial Times oferă și exemplul regiunii Gironde din Franța, unde incendiile de vegetație au avut consecințe economice importante.
Compania Safran, producător de motoare pentru avioane de luptă și pentru rachetele Ariane, a fost nevoită să întrerupă temporar producția și să evacueze personalul din cauza apropierii incendiilor.
Deși podgoriile din zona Bordeaux au fost în mare parte protejate de flăcări, persistă incertitudini privind efectele fumului asupra recoltei de struguri. În același timp, creșterea stridiilor în bazinul Arcachon a fost afectată, iar turismul, care contribuie cu aproximativ 7% la produsul intern brut al departamentului Gironde, continuă să sufere din cauza restricțiilor și a anulării rezervărilor.
Potrivit Camerei de Comerț și Industrie din Gironde, cel puțin 40.000 de întreprinderi au fost afectate direct de incendii. La sfârșitul lunii iulie, aproape 19.500 dintre acestea își suspendaseră complet activitatea, iar între 120.000 și 150.000 de angajați lucrau în regim de program redus, sprijinit prin măsuri guvernamentale.
Sarah Meier, expertă în economie climatică la ETH Zurich, apreciază că impactul economic al incendiilor de vegetație este semnificativ subestimat în evaluările oficiale.
Potrivit acesteia, costurile reale ar putea fi de aproximativ trei ori mai mari decât media anuală de 2,1 miliarde de euro calculată pentru Portugalia, Spania, Italia și Grecia în perioada 2011–2018.
Analiza Financial Times concluzionează că schimbările climatice generează pierderi economice complexe, care depășesc cu mult costurile directe ale dezastrelor naturale. Pe lângă distrugerile provocate de incendii și secetă, economiile europene sunt afectate de întreruperi ale producției, dificultăți în transport, reducerea activității turistice și creșterea cheltuielilor pentru adaptarea la un climat tot mai extrem. România se numără printre statele cele mai expuse acestor efecte, atât prin impactul asupra agriculturii și transportului fluvial, cât și prin influența asupra producției de energie.