Malta conduce opoziția față de planul UE de taxare a marilor operatori de jocuri de noroc

Malta se află în centrul opoziției față de o posibilă taxă la nivelul Uniunii Europene asupra jocurilor de noroc online, în contextul în care statele membre negociază noi surse de venit pentru viitorul buget comunitar.

O taxă care ar putea aduce miliarde de euro

Susținătorii măsurii estimează că o taxă de 3% aplicată cifrei de afaceri nete a industriei jocurilor de noroc online ar putea genera aproximativ 1,9 miliarde de euro anual, potrivit unor estimări ale Comisiei Europene.

Pe durata următorului ciclu bugetar, veniturile ar putea depăși 13 miliarde de euro. Banii ar contribui la finanțarea bugetului UE, într-un moment în care statele membre trebuie să facă față creșterii cheltuielilor pentru apărare și rambursării datoriei acumulate în perioada pandemiei.

Bunăstarea românilor scade: aproape o treime spun că viața lor s-a înrăutățit în ultimul an

14:33

AEI avertizează asupra unei posibile „policrize” în România: 12 riscuri care s-ar putea suprapune în următoarele 12 luni

12:32

Introducerea unei noi taxe europene ar necesita însă acordul unanim al celor 27 de guverne.

Malta: industria reprezintă circa 12% din PIB

Pentru Malta, miza este deosebit de mare. Industria jocurilor de noroc, care include loteriile, pariurile și cazinourile online, generează aproximativ 12% din PIB-ul țării.

Sectorul s-a dezvoltat datorită regimului de licențiere considerat favorabil operatorilor și fiscalității atractive. O eventuală creștere a taxării ar putea, în opinia autorităților malteze și a industriei, să afecteze competitivitatea companiilor și să determine unele dintre acestea să părăsească UE.

Premierul Robert Abela a declarat în parlamentul maltez că țara nu va accepta introducerea unei taxe europene destinate finanțării cheltuielilor blocului comunitar.

Italia, Spania și Portugalia se opun, de asemenea

Malta nu este singura țară care contestă propunerea. Italia, Spania și Portugalia s-au alăturat opoziției, potrivit unor diplomați europeni citați de Politico.

Spania ar urma să suporte cea mai mare parte a taxei dintre statele membre, cu o contribuție estimată la 414 milioane de euro anual, aproape un sfert din total. Pentru Malta, factura ar fi de aproximativ 165 de milioane de euro pe an, o sumă considerabilă raportată la dimensiunea economiei sale.

Portugalia se teme, la rândul său, că o taxare mai ridicată ar reduce veniturile provenite din pariurile și loteriile de stat, bani care finanțează inclusiv servicii sociale și programe pentru tineri.

Industria avertizează asupra pieței ilegale

Operatorii de jocuri de noroc susțin că o taxă mai mare ar putea împinge consumatorii către platforme ilegale, care nu respectă regulile europene de protecție a jucătorilor.

Asociația Europeană pentru Jocuri de Noroc și Pariuri avertizează că majorarea taxelor ar putea conduce la cote mai puțin atractive pentru clienți și ar face platformele ilegale mai tentante.

Economistul italian Nicola Matteucci consideră însă că industria exagerează acest risc. Potrivit acestuia, o creștere moderată a taxării nu ar determina automat majoritatea pariorilor să migreze către operatori ilegali.

Susținătorii taxei invocă și sănătatea publică

În tabăra favorabilă taxei se află și organizațiile care luptă împotriva dependenței de jocuri de noroc. Acestea susțin că taxarea mai ridicată ar reduce veniturile disponibile pentru publicitatea agresivă a operatorilor și, implicit, expunerea populației la promovarea pariurilor.

Fostul portar al Angliei, Peter Shilton, devenit activist împotriva dependenței de jocuri de noroc după ce a pierdut peste 1 milion de lire sterline la pariuri în decurs de 45 de ani, susține introducerea unor taxe mai mari.

O dispută care complică negocierile pentru bugetul UE

Dezbaterea privind taxa pe jocurile de noroc este una dintre numeroasele dispute care însoțesc negocierile pentru următorul buget multianual al UE.

Irlanda, care deține președinția rotativă a Consiliului UE, încearcă să apropie pozițiile statelor membre și să faciliteze un acord până la sfârșitul anului. În lipsa unor noi surse de venit, guvernele europene ar putea fi nevoite să majoreze semnificativ contribuțiile naționale la bugetul comunitar.