Moody’s menține ratingul României la Baa3, dar păstrează perspectiva negativă. Negrescu: România „nu a câștigat nimic, a evitat o pierdere”

Agenția internațională de evaluare financiară Moody’s a confirmat vineri ratingul suveran al României la Baa3, menținând însă perspectiva negativă, într-o decizie care reflectă atât progresele înregistrate de autorități în procesul de consolidare fiscală, cât și riscurile importante legate de implementarea măsurilor și de situația politică internă.

Moody’s a confirmat ratingurile pe termen lung atribuite Guvernului României și datoriilor senior negarantate la nivelul Baa3, iar perspectiva a rămas negativă. Potrivit agenției, menținerea perspectivei negative este justificată de riscurile semnificative asociate implementării programului ambițios de consolidare fiscală, chiar dacă România a făcut progrese inițiale în reducerea deficitului bugetar.

Situația politică, un risc major

Moody’s atrage atenția că mediul politic din România a devenit mai dificil după adoptarea unei moțiuni de cenzură împotriva fostului premier, în luna mai. Fragmentarea politică a întârziat formarea unui nou guvern, însă agenția estimează că o nouă administrație ar urma să preia atribuțiile după vacanța de vară.

România, țara UE cu cea mai redusă alocare bugetară pe locuitor pentru cercetare și dezvoltare, în 2025

20:21

Transgaz vrea să devină acționar la dezvoltatorul unui terminal american de gaze naturale lichefiate

14:25

Potrivit Moody’s, această fragmentare politică sporește riscul ca procesul de consolidare fiscală să își piardă ritmul. Următoarele luni vor fi importante pentru evaluarea capacității României de a menține sprijinul politic necesar unei ajustări fiscale de durată și de a implementa reforme structurale care să contribuie la stabilizarea datoriei publice și la îmbunătățirea accesibilității acesteia.

Confirmarea ratingului Baa3 reflectă, în același timp, progresele realizate în cadrul programului de consolidare fiscală al Guvernului, care au contribuit la încetinirea ritmului de creștere a datoriei publice și a poverii dobânzilor.

Agenția ia în calcul și avantajele structurale ale României: apartenența la Uniunea Europeană, cadrul instituțional care susține credibilitatea politicilor publice și accesul la finanțarea europeană, precum și potențialul solid de creștere economică și nivelul relativ ridicat al avuției comparativ cu statele din aceeași categorie de rating.

Pe de altă parte, profilul de credit al României este afectat de vulnerabilitatea ridicată la riscuri externe și geopolitice. Moody’s indică în special proximitatea războiului din Ucraina și deficitele structurale ridicate de cont curent.

Datoria și costurile de finanțare rămân principala problemă

Plafonul de țară pe termen lung al României, atât în valută, cât și în moneda locală, a fost menținut la A2.

Moody’s subliniază că, până acum, consolidarea fiscală a redus deficitul ceva mai rapid decât anticipa agenția la momentul menținerii perspectivei negative, în septembrie 2025. Cu toate acestea, perspectiva negativă rămâne justificată deoarece autoritățile se confruntă în continuare cu riscuri politice și de implementare în ceea ce privește menținerea ajustării fiscale pe o perioadă de mai mulți ani.

Chiar dacă deficitul s-a redus mai rapid decât era estimat anterior, povara dobânzilor este așteptată să crească în următorii ani, pe fondul necesarului ridicat de finanțare și al ponderii importante a finanțării de pe piețele internaționale.

Moody’s estimează că necesarul de finanțare al României se va situa, în medie, la aproximativ 12% din PIB în perioada 2026-2028. În același timp, randamentul mediu al datoriei publice a crescut semnificativ în ultimii doi ani. Agenția anticipează că cheltuielile cu dobânzile vor ajunge la 3,3% din PIB în 2028, față de 2,8% din PIB în 2025 și doar 2% în 2023. Condițiile de finanțare favorabile oferite prin instrumentele SAFE și prin Facilitatea de Redresare și Reziliență contribuie la limitarea creșterii poverii datoriei, însă nu sunt suficiente pentru a împiedica majorarea acesteia.

În acest context, costurile de împrumut ale României rămân foarte sensibile la evoluțiile fiscale și politice. Implementarea cu succes a consolidării fiscale și demonstrarea continuității politicilor ar putea crea un mediu de finanțare mai favorabil decât cel anticipat în prezent de Moody’s.

Datoria publică ar putea ajunge la 64,5% din PIB în 2028

Pe fondul deficitelor primare încă ridicate și al creșterii costurilor cu dobânzile, Moody’s estimează că datoria publică a României va continua să crească, chiar dacă într-un ritm mai lent decât anticipa anterior.

Agenția proiectează o creștere a datoriei publice de la 59,3% din PIB în 2025 la 64,5% din PIB în 2028. Ulterior, reducerea graduală a deficitelor ar putea contribui la stabilizarea poverii datoriei la aproximativ 66% din PIB până la sfârșitul acestui deceniu. Moody’s subliniază însă că aceste estimări sunt însoțite de un grad ridicat de incertitudine.

Agenția apreciază că eforturile de consolidare fiscală din 2025 și din prima jumătate a anului 2026 au depășit semnificativ propriile estimări anterioare și chiar obiectivele asumate de Guvern. Pentru 2026, Moody’s estimează un deficit bugetar de 5,8% din PIB, pe fondul controlului cheltuielilor și al creșterii veniturilor, în ciuda condițiilor macroeconomice dificile.

Revenirea perspectivei la stabilă depinde de reforme

Moody’s consideră puțin probabilă o îmbunătățire a ratingului României în condițiile actualei perspective negative. Aceasta ar putea reveni la stabilă dacă devine clar că există în continuare un consens politic suficient pentru implementarea și menținerea unui efort fiscal important și după anul 2026.

În viziunea agenției, România trebuie să demonstreze că poate controla structural creșterea cheltuielilor și că poate continua să majoreze veniturile bugetare. O combinație între sprijin politic și reforme fiscale structurale ar consolida încrederea în continuitatea politicilor, ar îmbunătăți percepția piețelor și ar reduce costurile de finanțare. Printre semnalele pozitive pe care Moody’s le-ar putea lua în calcul se numără adoptarea până la sfârșitul lui 2026 a bugetului pentru 2027, cu o traiectorie clară de reducere a deficitului, precum și adoptarea unei legi a salarizării sectorului public care să stabilizeze și ulterior să reducă cheltuielile cu salariile bugetarilor.

În sens opus, un mediu politic și de elaborare a politicilor publice care nu poate susține un efort bugetar de amploare pe mai mulți ani ar exercita presiuni negative asupra ratingului. Moody’s avertizează că o astfel de evoluție ar putea menține costurile cu dobânzile și povara datoriei pe o traiectorie ascendentă, anulând o parte dintre beneficiile obținute prin reducerea deficitului în 2025 și 2026.

De asemenea, o eventuală inversare a reformelor realizate în ultimii ani ar putea pune presiune suplimentară asupra ratingului suveran.

Riscurile negative includ și o deteriorare semnificativă a situației geopolitice în contextul războiului din Ucraina sau o intensificare a presiunilor asupra finanțării deficitului ridicat de cont curent al României.

Toate cele trei mari agenții au perspectivă negativă

Situația României este cu atât mai sensibilă cu cât Fitch, Moody’s și S&P Global Ratings, cele trei mari agenții internaționale de evaluare financiară, au în prezent perspectivă negativă asociată ratingului suveran. Această configurație menține România la un pas de pierderea statutului de investment grade, ceea ce ar însemna intrarea în categoria calificativelor „junk”, nerecomandate pentru investiții.

Consultantul economic Adrian Negrescu consideră că decizia Moody’s de a menține ratingul Baa3 era scenariul de bază și că România nu a obținut, practic, un câștig, ci a evitat o deteriorare a situației.

„În esență, România nu a câștigat nimic, a evitat o pierdere”, a transmis Negrescu, apreciind că menținerea perspectivei negative trebuie privită ca un avertisment. În opinia sa, perspectiva negativă înseamnă că, în următoarele 12-24 de luni, probabilitatea unei retrogradări rămâne mai mare decât cea a unei îmbunătățiri a ratingului. Negrescu atrage atenția că România se află acum într-o situație rară în cadrul Uniunii Europene, având perspectivă negativă la toate cele trei agenții majore — Fitch, Moody’s și S&P.

Formarea guvernului și bugetul pe 2027, următoarele teste

Potrivit consultantului, principalul motiv pentru menținerea perspectivei negative este de natură politică.

Moody’s a consemnat faptul că moțiunea de cenzură adoptată în luna mai a dus la căderea Guvernului, iar fragmentarea Parlamentului a întârziat formarea unui nou executiv după două încercări eșuate. Agenția pornește de la premisa că un nou guvern va fi instalat după vacanța de vară și că acesta va trebui să înceapă să funcționeze la începutul toamnei pentru ca bugetul pentru 2027 să poată fi adoptat până la sfârșitul acestui an.

Negrescu consideră că evaluarea Moody’s reprezintă o radiografie realistă a situației politice, în condițiile în care incertitudinea privind capacitatea clasei politice de a susține reformele continuă să afecteze percepția investitorilor. El identifică însă și un element pozitiv: adoptarea unor legi legate de PNRR în Parlament a contribuit la diminuarea parțială a percepției negative a investitorilor.

Următorul test: S&P, pe 2 octombrie

Următoarea evaluare importantă pentru România va veni din partea S&P Global Ratings, care este programată pentru 2 octombrie 2026. Până atunci, statul român își pregătește finanțarea beneficiind încă de protecția minimă oferită de statutul investment grade. Negrescu apreciază însă că această protecție există, dar vine cu un cost ridicat.

În opinia consultantului, România nu a intrat în categoria junk, dar costurile de finanțare reflectă deja într-o anumită măsură riscurile asociate acestei posibilități. Pentru ieșirea din perspectiva negativă, România trebuie să demonstreze simultan că poate reduce deficitul bugetar și deficitul de cont curent, în timp ce economia revine pe creștere. Negrescu consideră că aceste trei obiective sunt dificil de atins simultan în actualul context economic.

România are o fereastră de aproximativ un an pentru reforme

Consultantul estimează că România are la dispoziție o perioadă de aproximativ un an pentru a demonstra că poate realiza reformele necesare pentru stabilizarea finanțelor publice. Printre priorități se numără reducerea deficitului bugetar spre 5% din PIB în 2027, restructurarea aparatului public, reforma administrației și reorganizarea companiilor de stat care generează pierderi.

Negrescu consideră reforma administrativă o condiție esențială pentru restructurarea cheltuielilor publice și pentru îmbunătățirea sustenabilității finanțelor statului.

În acest context, miza următoarelor luni este nu doar menținerea ratingului de investiții, ci demonstrarea faptului că România dispune de voința politică necesară pentru a implementa reforme structurale și pentru a controla cheltuielile publice.

Decizia Moody’s lasă, astfel, România în categoria investment grade, însă perspectiva negativă arată că presiunile asupra finanțelor publice, costurilor de împrumut și stabilității politice rămân ridicate.