Rata anuală a inflației din România a scăzut în iunie la 10,4%, de la 10,9% în luna precedentă, însă această evoluție oferă doar aparent motive de optimism. Potrivit unei analize realizate de Akcenta, reducerea inflației este explicată în principal de ieftinirea sezonieră a fructelor, legumelor și ouălor, în timp ce costurile structurale din economie continuă să rămână ridicate, iar presiunile asupra companiilor sunt departe de a se fi diminuat.
Datele analizate de Raiffeisen Research și interpretate de Akcenta arată că prețurile de consum au crescut cu doar 0,06% față de luna mai, însă această evoluție ascunde diferențe importante între principalele categorii de bunuri și servicii.
Principalul factor care a tras în jos inflația a fost reducerea cu 4,2% a prețurilor la fructe, legume și ouă, pe fondul unei recolte de vară favorabile. În schimb, componentele care influențează costurile permanente ale companiilor au continuat să se scumpească.
Energia electrică a înregistrat un avans lunar de 2,2%, gazele naturale s-au scumpit cu 1,8%, iar singurul element care a mai temperat presiunile a fost reducerea cu 1,5% a prețurilor la carburanți.
Potrivit directorului comercial al Akcenta România, Teofil Stănculea, indicatorul general al inflației ascunde faptul că presiunile de fond rămân foarte ridicate.
Inflația de bază CORE 3 a coborât doar marginal, de la 8,4% la 8,3%, iar alimentele procesate din această categorie au continuat chiar să se scumpească în iunie. În aceste condiții, întreprinderile mici și mijlocii suportă în continuare costuri ridicate cu materiile prime și utilitățile, pe care nu le pot transfera integral în prețurile finale din cauza concurenței, ceea ce reduce constant marjele de profit.
Analiștii estimează că inflația ar putea coborî la aproximativ 5,7% în luna septembrie și la 5,6% până la sfârșitul anului. Totuși, această scădere este explicată în mare parte de efectul statistic de bază, odată cu ieșirea din calculul anual a majorărilor consistente ale tarifelor la energie și a creșterii TVA din vara anului 2025, măsuri care au adăugat atunci aproximativ 4,5 puncte procentuale la rata inflației.
În același timp, inflația de bază este estimată să rămână în jurul nivelului de 5,2% la finalul anului, ceea ce indică persistența presiunilor interne asupra prețurilor. Un risc suplimentar îl reprezintă evoluțiile geopolitice din Orientul Mijlociu, care ar putea influența din nou costurile energiei și ale materiilor prime.
Potrivit Akcenta, IMM-urile nu ar trebui să se aștepte nici la o reducere rapidă a costurilor de finanțare. Banca Națională a României este așteptată să păstreze dobânda-cheie la 6,5% până la sfârșitul anului, chiar dacă ROBOR la trei luni se situează în prezent la 5,84%.
Analiștii atrag atenția că evoluția dobânzilor, a cursului de schimb și a sentimentului investitorilor va depinde în mare măsură de stabilitatea politică și de capacitatea Guvernului de a implementa măsurile de consolidare fiscală. În cazul unor întârzieri sau al unei deteriorări a încrederii piețelor, există riscul ieșirilor de capital și al unei presiuni suplimentare asupra leului.
În acest context, Akcenta recomandă companiilor orientate spre import și export să utilizeze instrumente de acoperire a riscului valutar (hedging), pentru a-și proteja marjele comerciale într-o perioadă în care volatilitatea financiară ar putea crește în a doua jumătate a anului.