Leul a rămas stabil în ciuda deficitelor mari. Leonardo Badea: România beneficiază de o „fereastră temporară”, nu de o garanție permanentă

Prim-viceguvernatorul BNR avertizează că stabilitatea cursului de schimb nu trebuie considerată un dat. Deficitele gemene, datoria în valută și dependența de finanțarea externă rămân vulnerabilități majore ale economiei românești.

În pofida unor dezechilibre economice importante, precum deficitele gemene, nivelul ridicat al datoriei în valută și dependența de finanțarea externă, leul a rămas una dintre cele mai stabile monede din regiune în ultimii ani. Explicația nu ține doar de contextul extern, ci și de politica monetară și de echilibrul macroeconomic, susține prim-viceguvernatorul Băncii Naționale a României (BNR), Leonardo Badea, într-o analiză publicată de Forbes România. Oficialul BNR avertizează însă că această stabilitate reprezintă doar o „fereastră temporară” și nu trebuie interpretată drept o garanție că economia va fi ferită de șocuri în viitor.

Deficitele gemene rămân principala vulnerabilitate

Leonardo Badea atrage atenția că România continuă să înregistreze un deficit bugetar și un deficit de cont curent semnificativ mai ridicate decât cele ale altor economii din Europa Centrală și de Est.

Cernavodă, la un pas de oprirea completă: Seceta lovește producția nucleară a României, în timp ce Paks revine la putere maximă

14:52

Cinci plaje de pe litoralul românesc au primit certificarea internațională „Blue Flag”

13:45

Potrivit acestuia, aceste dezechilibre pot deveni dificil de gestionat în perioade de volatilitate pe piețele financiare sau în cazul retragerii capitalurilor străine, crescând presiunile asupra economiei și asupra monedei naționale.

În opinia prim-viceguvernatorului, stabilitatea cursului de schimb este esențială într-o economie emergentă, deoarece o depreciere bruscă poate afecta simultan companiile, populația și finanțele publice.

Aproape jumătate din datoria publică este în valută

Un alt risc important evidențiat de oficialul BNR este structura datoriei publice. Aproximativ jumătate din datoria statului este denominată în monedă străină, ceea ce înseamnă că orice depreciere semnificativă a leului ar majora automat costurile de finanțare și serviciul datoriei.

În același timp, și sectorul privat rămâne expus riscului valutar. Între decembrie 2022 și decembrie 2025, datoria externă a companiilor nefinanciare a crescut cu aproximativ 17%, iar peste jumătate din această datorie are scadențe pe termen scurt, ceea ce obligă firmele să refinanțeze constant aceste împrumuturi.

România continuă să aibă cea mai mare expunere la creditele în valută din regiune

Analiza lui Leonardo Badea arată că România păstrează unul dintre cele mai ridicate niveluri ale creditării în valută din Europa Centrală și de Est. La finalul anului 2025, aproximativ 30% din portofoliul total de credite era acordat în monedă străină.

În aceste condiții, o depreciere accentuată a leului ar afecta direct costurile creditelor și capacitatea de rambursare atât pentru companii, cât și pentru o parte dintre debitori.

De ce nu s-a depreciat puternic leul

Deși România a traversat pandemia, criza energetică, războiul din Ucraina și o perioadă caracterizată de inflație ridicată și dezechilibre fiscale, cursul de schimb al leului a rămas relativ stabil comparativ cu alte monede din regiune.

Leonardo Badea subliniază că, după criza financiară din 2008-2009, leul a urmat o depreciere graduală, însă fluctuațiile au fost mult mai reduse decât cele înregistrate de alte monede din Europa Centrală și de Est.

Potrivit oficialului BNR, în ultimii ani cursul de schimb a funcționat ca un factor de stabilitate pentru întreaga economie, contribuind la limitarea volatilității macroeconomice și la reducerea incertitudinilor pentru investitori și mediul de afaceri.

De ce băncile centrale evită fluctuațiile mari ale cursului

Prim-viceguvernatorul BNR explică și conceptul cunoscut în literatura economică drept fear of floating – teama de flotare.

Chiar dacă multe bănci centrale declară că utilizează un regim de curs flotant, acestea intervin atunci când volatilitatea devine excesivă, pentru a evita efectele negative asupra economiei.

În economiile emergente, deprecierea rapidă a monedei poate genera inflație suplimentară, poate deteriora bilanțurile companiilor și poate reduce investițiile, motiv pentru care stabilitatea cursului rămâne un obiectiv important al politicii monetare.

„Coincidența divină” care explică stabilitatea

În analiza sa, Leonardo Badea face referire și la conceptul economic denumit divine coincidence („coincidența divină”), formulat de economiștii Olivier Blanchard și Jordi Galí. Acesta descrie situațiile în care politica monetară reușește simultan să mențină inflația sub control și să susțină funcționarea economiei aproape de potențialul său.

În cazul României, oficialul BNR consideră că stabilitatea relativă a cursului, dobânzilor și primelor de risc din ultimii ani reflectă atât coerența politicilor economice, cât și existența unui context internațional favorabil, însă avertizează că acest echilibru poate fi fragil.

BNR: stabilitatea actuală nu trebuie considerată permanentă

Mesajul final transmis de prim-viceguvernatorul BNR este unul de prudență. Potrivit lui Leonardo Badea, perioada de stabilitate de care a beneficiat România trebuie folosită pentru reducerea dezechilibrelor și consolidarea economiei, deoarece avantajele actuale nu sunt permanente.

„Această situație, denumită metaforic și sugestiv «divine coincidence», nu este o garanție continuă, ci doar o fereastră temporară pe care decidenții trebuie să știe să o folosească înțelept”, subliniază oficialul BNR.