România ar putea ajunge să-și vândă aurul? Scenariul „junk” care îngrijorează economiștii și explicațiile BNR privind rezerva de la Londra

O eventuală retrogradare a României în categoria „junk” ar putea forța statul să caute surse rapide de finanțare, inclusiv prin valorificarea unei părți din rezerva de aur, avertizează economistul Adrian Negrescu. BNR susține însă că păstrarea majorității lingourilor la Londra are în primul rând un rol operațional, pentru mobilizarea rapidă a activelor pe piața internațională.

Posibilitatea ca România să fie nevoită, într-un scenariu extrem, să vândă o parte din rezerva sa de aur revine în dezbaterea publică, după ce economistul Adrian Negrescu a avertizat că o eventuală retrogradare a ratingului suveran în categoria nerecomandată investițiilor („junk”) ar putea limita accesul statului la finanțare și ar impune măsuri excepționale. În prezent, România deține 103,6 tone de aur, dintre care aproximativ 59% sunt depozitate la Banca Angliei, iar restul de 41% se află în țară. Potrivit explicațiilor oferite de Banca Națională a României, această structură permite mobilizarea rapidă a rezervelor pe piața internațională, fără costuri suplimentare de transport sau certificare.

Adrian Negrescu: dacă România ajunge la „junk”, aurul ar putea deveni o sursă de finanțare

Economistul Adrian Negrescu consideră că argumentul lichidității invocat de BNR ridică și o întrebare incomodă: dacă aurul este păstrat astfel încât să poată fi valorificat rapid, înseamnă că există inclusiv posibilitatea ca acesta să fie utilizat într-o situație de criză. Potrivit acestuia, cel mai riscant scenariu ar fi retrogradarea României în categoria „junk”, ceea ce ar determina o parte dintre marii investitori instituționali să nu mai poată finanța statul român.

Spania obține o victorie istorică într-o dispută de lungă durată privind subvențiile pentru energia regenerabilă

18:47

FMI și OCDE avertizează: Inteligența Artificială ar putea accentua decalajele dintre țările bogate și cele sărace

16:04

„E posibil ca, la un moment dat, dacă am fi retrogradați la categoria nerecomandată investitorilor, să avem nevoie urgentă de bani. Dacă fondurile de investiții nu ne vor mai împrumuta, probabil vom apela la vânzarea unei părți din rezerva de aur”, a avertizat economistul. Negrescu subliniază însă că acesta reprezintă un scenariu ipotetic, asociat unei deteriorări severe a accesului României la finanțarea externă.

De ce cea mai mare parte a aurului este păstrată la Londra

BNR explică faptul că depozitarea aurului la Banca Angliei are în principal motive tehnice și operaționale. Lingourile respectă standardul internațional „Good Delivery” al London Bullion Market Association (LBMA), ceea ce înseamnă că pot fi utilizate imediat în operațiuni financiare internaționale, fără verificări suplimentare privind calitatea sau costuri de transport.

Totodată, aurul este păstrat într-un cont alocat, fiecare lingou fiind identificat individual prin număr, producător, greutate și puritate. În eventualitatea unor probleme financiare ale custodelui, aceste active rămân separate și nu pot fi folosite pentru acoperirea obligațiilor acestuia.

Rezerva de aur și rezervele valutare susțin încrederea în leu

Economistul atrage atenția că rezerva de aur trebuie analizată împreună cu rezervele valutare administrate de BNR, care depășesc 60 de miliarde de euro. Aceste active reprezintă unul dintre principalele elemente care susțin credibilitatea financiară a României și contribuie la menținerea stabilității cursului de schimb al leului, în special în perioade de volatilitate pe piețele internaționale.

Potrivit lui Adrian Negrescu, investitorii urmăresc atât dimensiunea rezervelor valutare, cât și cantitatea de aur deținută de banca centrală atunci când evaluează riscurile asociate economiei românești.

De ce nu cumpără România mai mult aur?

Economistul ridică și problema strategiei privind administrarea rezervelor. În timp ce numeroase bănci centrale din Europa și din alte regiuni și-au majorat în ultimii ani stocurile de aur, România și-a menținut practic neschimbată rezerva.

În opinia sa, într-un context marcat de inflație ridicată și incertitudini geopolitice, aurul continuă să reprezinte unul dintre cele mai sigure active de rezervă și ar putea avea o pondere mai mare în portofoliul BNR.

Scenariul rămâne unul ipotetic

În prezent, nu există indicii că România ar urma să își valorifice rezerva de aur, iar BNR nu a anunțat intenții în acest sens. Explicațiile oferite de banca centrală vizează exclusiv avantajele operaționale ale păstrării unei părți importante a aurului pe cea mai lichidă piață mondială a metalului prețios.