Analiștii Unicredit estimează că banca centrală va menține dobânda neschimbată în 2026, urmând să înceapă relaxarea politicii monetare anul viitor, pe măsură ce presiunile inflaționiste se reduc.
Banca Națională a României (BNR) ar putea începe ciclul de reducere a dobânzii de politică monetară în cursul anului 2027, după ce inflația va continua să se tempereze, iar efectele majorărilor de taxe și ale scumpirii energiei electrice se vor estompa, estimează analiștii Unicredit. Potrivit raportului macroeconomic al băncii pentru trimestrul al doilea din 2026, dobânda-cheie va rămâne cel mai probabil neschimbată pe parcursul acestui an, deoarece inflația continuă să se situeze peste intervalul urmărit de banca centrală.
Eszter Gargyan, strateg FX pentru Europa Centrală și de Est în cadrul Unicredit, apreciază că actualul val inflaționist din România este alimentat în principal de factori de ofertă, precum creșterea taxelor și ajustarea prețurilor la energia electrică pentru populație.
Pe măsură ce aceste efecte vor ieși din baza de comparație a indicelui prețurilor de consum, inflația este estimată să scadă la aproximativ 5,5% până la finalul lui 2026, de la aproape 10% în prezent.
În 2027, procesul de dezinflație ar urma să fie susținut și de încetinirea consumului populației și de reducerea presiunilor inflaționiste interne, context care ar permite BNR să înceapă relaxarea politicii monetare.
Analiștii Unicredit consideră că România și Serbia sunt statele din regiune unde băncile centrale vor păstra dobânzile la nivelurile actuale pe tot parcursul acestui an, întrucât inflația rămâne peste țintele oficiale.
Estimările arată însă că toate economiile din Europa Centrală și de Est care nu au adoptat moneda euro ar putea readuce inflația în intervalele țintite până la sfârșitul lui 2027, cu excepția Ungariei și Cehiei, unde presiunile asupra prețurilor sunt așteptate să persiste.
Raportul Unicredit indică și o îmbunătățire treptată a contextului internațional, după șocurile provocate de tensiunile din Orientul Mijlociu.
Potrivit băncii, prețul petrolului ar urma să se mențină în intervalul 77-80 de dolari pe baril în a doua jumătate a acestui an, pentru ca în 2027 să coboare treptat spre aproximativ 70 de dolari pe baril.
Un astfel de scenariu ar reduce presiunile asupra costurilor de producție, ar îmbunătăți balanțele comerciale ale statelor din regiune și ar contribui la continuarea procesului de dezinflație.
Analiza evidențiază că România și Bulgaria au resimțit unul dintre cele mai puternice efecte inflaționiste generate de scumpirea energiei și a carburanților, în condițiile în care măsurile guvernamentale au fost bazate în principal pe plafonarea marjelor comerciale și acordarea de subvenții țintite.
În schimb, alte state din regiune, precum Polonia, Ungaria și Serbia, au apelat la plafonarea directă a prețurilor carburanților, ceea ce a limitat impactul asupra inflației.