Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP) a revizuit în scădere estimările privind evoluția economiei României în 2026 și anticipează acum o contracție de 0,4%, în locul creșterii de 0,1% prognozate în primăvară. Revizuirea vine în contextul inflației ridicate, al reducerii puterii de cumpărare, al costurilor energetice și al rezultatelor slabe din industrie și servicii. În schimb, investițiile, construcțiile și agricultura ar urma să atenueze parțial declinul economic.
Potrivit documentului „Prognoza pe termen mediu 2026–2029”, în varianta actualizată pentru rectificarea bugetară, estimarea de creștere economică pentru 2026 a fost redusă cu 0,5 puncte procentuale. În același timp, valoarea nominală a Produsului Intern Brut (PIB) a fost revizuită în sens ascendent, la 2.086,3 miliarde de lei, comparativ cu 2.056 de miliarde de lei în prognoza de primăvară și 1.916 miliarde de lei în 2025.
CNSP explică faptul că majorarea valorii nominale a PIB reflectă actualizarea datelor pentru anul precedent și revizuirea deflatorului PIB, indicator care surprinde evoluția prețurilor bunurilor și serviciilor produse în economie. Acesta a fost modificat de la 7,2% la 8,5%, pe fondul presiunilor persistente asupra prețurilor.
Potrivit CNSP, tensiunile geopolitice din Orientul Mijlociu au generat un nou șoc pe piețele internaționale ale produselor energetice, cu efecte asupra prețurilor combustibililor și asupra costurilor de producție și transport.
Aceste presiuni s-au suprapus efectelor măsurilor de consolidare fiscal-bugetară și inflației încă ridicate. În consecință, puterea de cumpărare a populației a scăzut, iar redresarea consumului privat a fost întârziată.
În paralel, majorarea costurilor pentru producătorii interni, într-un context de cerere modestă, a afectat competitivitatea unor activități industriale și capacitatea acestora de a reveni la nivelurile anterioare de producție.
Datele provizorii publicate de Institutul Național de Statistică arată că PIB-ul României s-a redus cu 0,6% în termeni reali în primul semestru din 2026. Evoluția reflectă dificultățile persistente ale economiei, în special în industrie și în anumite categorii de servicii.
Pentru întregul an, CNSP estimează că rezultatele mai bune din construcții și agricultură, împreună cu efectul statistic de bază favorabil anticipat în a doua jumătate a anului, vor limita contracția la 0,4%.
Pe partea ofertei, cea mai importantă revizuire negativă vizează industria. CNSP estimează o reducere de 3,4% a valorii adăugate brute din acest sector, pe fondul rezultatelor slabe din prima parte a anului și al perspectivei unei cereri interne reduse.
Costurile ridicate ale energiei și ale consumurilor intermediare continuă să afecteze activitatea unor ramuri industriale. Deși exporturile de bunuri au înregistrat o creștere nominală, aceasta nu s-a tradus într-o redresare generalizată a producției. Evoluțiile diferă între ramurile orientate către export, iar structura produselor comercializate și modificările de preț influențează rezultatele.
În aceste condiții, prognoza pentru industria prelucrătoare rămâne prudentă, CNSP neanticipând o recuperare semnificativă a pierderilor de activitate până la sfârșitul anului.
Nici sectorul serviciilor nu oferă perspective favorabile. Valoarea adăugată brută este estimată să scadă cu 1,9%, în principal din cauza rezultatelor mai slabe din comerț, transporturi și serviciile de piață.
Comisia nu se așteaptă la schimbări semnificative ale comportamentului de consum în ultimele luni ale anului, astfel încât serviciile vor continua să resimtă efectele cererii interne reduse.
În contrast cu industria și serviciile, construcțiile au evoluat peste așteptări, pe fondul accelerării investițiilor și al intensificării lucrărilor pentru proiectele de infrastructură.
CNSP a majorat prognoza privind creșterea valorii adăugate brute din construcții de la 5,5% la 10,1%, luând în calcul rezultatele statistice și continuarea proiectelor aflate în execuție.
Agricultura reprezintă un alt factor de susținere. Estimarea de creștere a valorii adăugate brute din acest sector a fost revizuită în urcare la 5,1%, ca urmare a perspectivelor favorabile pentru producția vegetală la culturile de toamnă.
Contribuția acestor două sectoare ar urma să compenseze parțial contracția industriei și serviciilor, fără să fie însă suficientă pentru a menține economia pe creștere în 2026.
Pe partea cererii, CNSP estimează o reducere de 1,6% a consumului privat în 2026. Pierderea puterii de cumpărare și efectele consolidării fiscal-bugetare au limitat capacitatea populației de a-și majora cheltuielile.
Inflația ridicată a continuat să erodeze veniturile reale, chiar dacă ritmul anual de creștere a prețurilor s-a temperat în partea a doua a anului. Reducerea câștigului salarial real și prudența consumatorilor au afectat cererea pentru bunuri nealimentare și servicii, cu efecte asupra comerțului și activităților productive dependente de piața internă.
În plus, cheltuielile pentru energie și alte bunuri de strictă necesitate au redus resursele disponibile pentru alte categorii de consum.
Principalul factor de susținere a cererii interne îl reprezintă investițiile. Prognoza privind formarea brută de capital fix a fost majorată de la 4,2% la 8,2%, în urma rezultatelor favorabile din prima parte a anului și a accelerării cheltuielilor pentru proiectele finanțate din fonduri europene, în special în contextul apropierii termenelor de implementare a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
CNSP a revizuit în creștere și estimările privind inflația. Pentru sfârșitul anului 2026, rata inflației este prognozată la 6,4%, comparativ cu 5,3% în estimarea din primăvară. Inflația medie anuală ar urma să ajungă la 8,4%, față de 7,9% anterior.
Comisia explică faptul că reducerea cererii interne limitează într-o anumită măsură creșterea prețurilor, însă efectul este compensat parțial de șocurile de cost, inclusiv cele asociate energiei și transporturilor.
Pe piața muncii, numărul mediu de salariați este estimat la 5,491 milioane de persoane, ceea ce ar corespunde unei scăderi de 0,6%. Rata șomajului calculată conform metodologiei Biroului Internațional al Muncii a fost revizuită în urcare, de la 6,3% la 6,6%, în concordanță cu perspectivele mai slabe ale activității economice și ale cererii de forță de muncă.
CNSP mai arată că dinamica salariului mediu brut este influențată de condițiile mai restrictive de cost pentru companii și de măsurile de limitare a cheltuielilor de personal din sectorul public. În același timp, inflația a erodat o parte importantă din creșterile salariale nominale, iar puterea de cumpărare este estimată să scadă cu 3,3% în termeni anuali.
Prognoza actualizată include și dezechilibre externe semnificative. Pentru 2026, exporturile de bunuri FOB sunt estimate la 100,4 miliarde de euro, iar importurile de bunuri CIF la 133,8 miliarde de euro.
În aceste condiții, deficitul comercial ar urma să ajungă la 33,4 miliarde de euro. Deficitul de cont curent al balanței de plăți este estimat la 30,9 miliarde de euro, echivalentul a 7,7% din PIB.
Revizuirea ține cont de evoluția schimburilor comerciale din primele opt luni ale anului, de prețurile produselor energetice și de influența cererii interne asupra importurilor. Deteriorarea balanței bunurilor și evoluția veniturilor primare contribuie la dezechilibrul extern, în timp ce excedentul din servicii continuă să îl limiteze.
Pentru anul 2027, Comisia Națională de Strategie și Prognoză estimează un PIB nominal de 2.227 de miliarde de lei și o creștere economică reală de 1,7%.
Scenariul presupune diminuarea presiunilor inflaționiste și revenirea treptată a cererii interne. Totuși, CNSP avertizează implicit că redresarea va fi graduală, după deteriorarea rezultatelor economice din 2026.
Ritmul de creștere ar urma să se accelereze la 2,4% în 2028, înainte de a se tempera la 2,1% în 2029.
În privința inflației, prognoza indică o rată de 3,4% la sfârșitul anului 2027 și o medie anuală de 4,6%. Pentru 2028, inflația la sfârșitul anului este estimată la 3%, iar media anuală la 3,3%. În 2029, rata de la sfârșitul anului ar urma să ajungă la 2,8%, în timp ce media anuală este prognozată la 3%.
Aceste estimări se bazează pe ipoteza stabilizării prețurilor internaționale ale energiei și a absenței unor noi șocuri. CNSP ia în calcul și o depreciere moderată a monedei naționale, precum și condiții climatice favorabile, care să nu genereze noi presiuni asupra prețurilor alimentelor.
În ceea ce privește cursul de schimb, prognoza indică o medie de 5,38 lei pentru un euro în 2027, de 5,49 lei în 2028 și de 5,60 lei în 2029.