Înțelepciunea de viață finlandeză care ne-ar putea salva pe toți

Imaginat într-o țară care a trecut prin nenumărate dificultăți de-a lungul istoriei, sisu înseamnă un amestec de forță interioară, perseverență și curaj lucid în fața dificultăților. Înțelepciunea finlandeză nu e chiar de ignorat, de vreme ce un studiu internațional arată că sunt cei mai fericiți oameni din lume. Finlandezii privesc acest rezultat cu mult ironie: „Dacă noi suntem cei mai fericiți, cât de rău trebuie să o ducă ceilalți?”

Dincolo de hygge: o forță interioară pentru vremuri tulburi

Un concept nordic readus în actualitate fascinează Europa modernă. De-a lungul istoriei, țările norice i-au dăruit lumii o mulțime de inovații practice: începând cu unele mai controversate, cum ar fi dinamita lui Nobel, și continuând cu statul social suedez, mobila modulară de la Ikea sau telefoanele Nokia. Alte contribuții notabile au fost culturale, dacă este să ne gândim la filmele daneze realiste, la gastronomia rafinată ori la fenomenul hygge, o filosofie foarte populară a confortului domestic. Dar Europa de astăzi, confruntată cu superputeri ostile, economii fragile și tensionată de frica unui război la graniță, are nevoie de ceva mai serios, comentează The Economist.

A venit momentul să testăm un nou concept nordic. Iar răspunsul potrivit vremurilor vine din Finlanda: sisu. Sisu este un amestec de forță interioară, perseverență și curaj lucid în fața dificultăților. Conceptul vine dintr-o țară care a trecut prin numeroase încercări. După secole de dominație suedeză și rusă, Finlanda și-a câștigat independența abia în 1917 și a luptat de două ori împotriva Uniunii Sovietice pentru a-și apăra acest statut.

O lovitură după alta: războiul din Iran zguduie inima industrială a Europei

09:41

Tensiuni la vârful SEC: conflicte interne sensibile și o primă victimă a dosarului Twitter?

08:31

Astăzi, granița sa de 1.350 de kilometri cu Rusia o expune din nou amenințărilor lui Vladimir Putin. Cu toate acestea, finlandezii nu au intrat în panică. Un studiu internațional arată că sunt cei mai fericiți oameni din lume. Finlandezii privesc acest rezultat cu ceva ironie: „Dacă noi suntem cei mai fericiți, cât de rău o duc ceilalți?”

Lecția finlandeză: reziliența psihologică ca strategie națională

Dacă evenimentele curente i-ar putea face pe europeni să se simtă neputincioși, finlandezii au răspunsul potrivit: e nevoie de mai mult sisu. Războiul din Ucraina, spune Annukka Ylivaara, adjuncta Comitetului finlandez pentru securitate națională, vorbește despre importanța rezilienței psihologice în vremuri grele. Comitetul coordonează ministerele și agențiile finlandeze, pentru a anticipa amenințările la adresa țării.

Asigurarea rezilienței, explică ea, înseamnă ca oamenii să poată continua să se roage, să viziteze muzee și să facă sport, inclusiv în vâltoarea unei crize. Dar, mai ales, înseamnă să îi implici direct în apărarea națională, pentru ca fiecare cetățean să simtă că participă activ la protejarea țării. Această educație începe devreme.

O cultură a pregătirii și responsabilității colective

The Economist descrie o dimineață de toamnă la Jätkäsaari, din Helsinki, în care copiii merg singuri spre școală, pe jos sau cu bicicleta. Elevii studiază conceptul de „societate sigură”, una dintre cele cinci mari teme anuale din programa de educație. Cei mici fac plimbări de siguranță prin cartier, iar cei mari învață să recunoască campaniile de dezinformare online.

După absolvire, tinerii bărbați finlandezi intră obligatoriu în serviciul militar, iar tot mai multe femei aleg voluntar acest stagiu. La baza militară Santahamina, o echipă de recruți folosește explozibili pentru a deschide o ușă. Întrebați dacă ar lupta în caz de invazie rusă, toți răspund afirmativ. Un sondaj arată că aproape 80% dintre finlandezi ar pune mâna pe arme pentru a-și apăra țara, chiar dacă rezultatul ar fi incert.

Doar 14% dintre italieni ar merge la război

În majoritatea țărilor europene, proporția este mult mai mică: doar 14% dintre tinerii din Italia ar merge la război. Mulți adulți finlandezi participă la cursuri de securitate care țin mai multe zile. Deși par simple exerciții de rutină, acestea sunt de fapt evenimente de networking exclusiviste pentru elitele țării, menite să consolideze implicarea instituțiilor în apărarea națională.

Absolvenții acestor cursuri formează comunități care se reunesc periodic. Liderii politici și economici își menționează cu mândrie apartenența, iar un număr mic de înregistrare în grupă indică prestigiu. Este, dacă doriți, echivalentul unui master obținut la o școală de elită. Această cultură a pregătirii constante consolidează încrederea colectivă și disciplina civică.

Reacție fără panică și încredere în forțele proprii

Când o țară este atât de bine pregătită ca Finlanda, amenințarea Rusiei devine o realitate gestionabilă. Majoritatea statelor europene nu sunt însă la fel de avansate. În ultimele luni, drone suspecte au pătruns în spațiul aerian al Danemarcei și al Germaniei, scrie The Economist, iar politicienii au cerut doborârea lor.

Pentru președintele Finlandei, Alexander Stubb, această reacție a fost neproductivă. „Înțelepciunea finlandeză ne-ar spune să nu intrăm în panică”, a declarat el. „Reacționezi și acționezi doar când e necesar”. În vârstă de 57 de ani, sportiv pasionat, Stubb pare pregătit să meargă personal în tranșee, dacă ar fi nevoie.

Totuși, caracterul național al Finlandei nu poate fi transplantat mecanic în alte țări. Asta îl face pe observatorul european să se întrebe unde ar putea fi găsit propriul său sisu. Elisabet Lahti, autoarea unei cărți despre acest concept, explică: „Ideea nu e să cauți sisu, pentru că el nu e pierdut. Trebuie doar să-ți amintești momentele în care ai depășit greul”.

Europa și redescoperirea propriului curaj

Uniunea Europeană ar putea privi înapoi la propriile crize — euro, Brexit, pandemia, scrie sursa citată. Ar mai putea medita și la modul în care a reușit să se mobilizeze. Poate și la sprijinul pentru Ucraina și la sancțiunile impuse Rusiei, care arată că reziliența colectivă nu e o ficțiune.

Dar acest spirit presupune să ai convingerea că există ceva demn de apărat. Finlandezii sunt profund patrioți. „Am construit această națiune doar într-un secol. Am construit un stat remarcabil, cu un sistem social puternic”, spune Lahti. Povestea lor de succes contează: Finlanda nu a fost mereu bogată și sigură.

„Nu te rușina de sărăcie, fii calm, fii vesel, fii liber”, spune poezia națională Maamme, scrisă în secolul XIX. Finlandezii nu mai sunt săraci, dar au rămas modești și realiști. Spre deosebire de statele occidentale mai comode, ei privesc prosperitatea ca pe o responsabilitate.

Pentru ceilalți europeni, a cultiva sisu înseamnă să redescopere povestea propriei lor forțe. Dacă vor să-și păstreze siguranța și bunăstarea, mai au încă mult de făcut, mai scrie sursa citată.