Inteligența artificială (AI) transformă profund piața asigurărilor, accelerând digitalizarea și remodelând modul în care companiile interacționează cu clienții, evaluează riscurile și gestionează procesele interne. Invitat la podcastul Puterea Financiară, Sorin Mititelu, vicepreședintele al Autorității de Supraveghere Financiară (ASF), a dat detalii despre impactul noilor tehnologii în dinamica pieței asigurărilor, dar și despre modul în care instituția se pregătește să anticipeze și să gestioneze noile trenduri.
Sorin Mititelu, vicepreședinte ASF, consideră că inteligența artificială (IA) va remodela substanțial industria asigurărilor din România în anii următori. Piața locală de asigurări nu poate ignora evoluțiile tehnologice fără precedent din sfera IA, însă adopția acestora trebuie însoțită de precauții și reglementări optime pentru a asigura beneficii atât pentru companii, cât și pentru consumatori. El a explicat, pentru Puterea Financiară, că, în prezent, agenții AI au capacitatea de a prelua sarcinile de vânzare pentru produsele simple, aplicațiile IA în procesele de subscriere și daune, precum și eforturile ASF de a integra IA în sistemele proprii.
”Aceste soluții tehnologice sunt din ce în ce mai prezente în viața noastră și, pentru produse simple, le vom regăsi și în sectorul de asigurări. De altfel, ele sunt instrumente ce ajută agenții de asigurări, intermedieri în asigurări care operează și în momentul de față, sunt niște extensii, sunt niște instrumente ajutătoare pentru ca ceea ce propun pentru clientul final să fie mai bine făcut și, bineînțeles, în condiții favorabile pentru client. Din perspectiva celui care desfășoară activitate comercială, aceste instrumente aduc un rezultat pozitiv din punct de vedere financiar. Sunt evoluții care vizează nu numai partea de distribuție și mă refer aici la și la simpla informare a potențialului client asigurat, dar și în ce privește vânzarea propriu-zisă de produse”, a explicat Sorin Mititelu pentru Puterea Financiară.
Vicepreședintele ASF a precizat că, dacă un client dorește să afle cum poate aviza un dosar de daună, poate folosi un asistent IA precum ChatGPT și va obține în 30 de secunde toate informațiile necesare, și aceasta mult mai rapid decât parcurgerea site-ului unui asigurator.
Pe de altă parte, din perspectiva companiilor de asigurări, utilizarea AI și a machine learning (ML) aduce beneficii semnificative: de la reducerea costurilor operaționale și optimizarea proceselor, până la creșterea preciziei în evaluarea riscurilor și personalizarea ofertelor pentru clienți.
„La fel, sunt agenți ce gestionează deschiderea unui dosar de daună până în punctul în care este transmisă de către asigurator o ofertă de despăgubire. Sunt multe alte procese de genul acesta, care au un nivel de standardizare ridicat și prin urmare există posibilitatea de a fi transformate în algoritmi, algoritmi care ulterior ni se înfățișează sub forma unor unor agenți AI – algoritmi în spatele acestor soluții. Tehnologia este din ce în ce mai puternică datorită faptului că puterea de procesare a datelor este din ce în ce mai mare. De asemenea, acești algoritmi sunt din ce în ce mai mult antrenați pentru că a avut acces la mai multe date și au fost un mai multe scenarii verificate”, a precizat Sorin Mititelu în cadrul podcastului Puterea Financiară.
Mititelu arată că domeniile de aplicare ale AI în asigurări sunt extrem de vaste, menționând câteva dintre cele mai importante arii în care această tehnologie deja își face simțită prezența sau are potențial de dezvoltare. În prezent, piața românească de asigurări se află abia la început de drum în privința adoptării pe scară largă a inteligenței artificiale. “Ca piață, nu suntem într-un stadiu extrem de avansat”, recunoaște Sorin Mititelu, menționând că deocamdată există doar încercări punctuale, cum ar fi implementarea unor chatboți pentru comunicarea cu clienți.
„În mediul virtual sunt din ce în ce mai multe forme de instrumente AI și prin urmare aplicabilitatea acestora o vom regăsi din ce în ce mai des și în sectorul de asigurări. Nu suntem foarte avansați, totuși vedem doar un trend. Vedem deja că soluțiile tipul acesta operează pe multe piețe. La noi sunt mai prezente soluțiile acestea în zona de informare, de oferire de suport pentru clienți. Dar cum piața noastră este o piață deschisă, integrată nu numai în spațiul european, încet-încet le vom experimenta”, a adăugat vicepreședintele ASF.
Autoritatea de Supraveghere Financiară este în plin proces de digitalizare, pentru a ține pasul cu aceste evoluții. Mititelu a vorbit despre proiectul de digitalizare a ASF, e ce implică integrarea inteligenței artificiale într-o platformă informatică unică de management intern, care va deservi toate cele trei sectoare supravegheate – piața asigurărilor, piață de capital și pensii.
Evenimentul important al primului trimestru al acestui an este semnarea unei finanţări de 98 de milioane de lei pentru digitalizare primară a ASF. În baza acestei implementări, Autoritatea poate adopta instrumente digitale de supraveghere pe toate cele trei pieţe pe care le supraveghează, așa cum a explicat președintele ASF, Alexandru Petrescu, într-o ediție anterioară a podcastului Puterea Financiară. Scopul este ca, prin digitalizare și integrarea instrumentelor AI, procesele de supraveghere și analiză ale autorității să devină mai eficiente și mai bine informate.
„Este o nevoie stringentă , care nu mai ține de o opțiune de management, digitalizarea, care permite integrarea autorității la nivelul autorităților europene și totodată ne dă nouă posibilitatea chiar să ne ridicăm la nivelul subiecților de supraveghere din piață, indiferent de piața despre care vorbim – fie cea de pensii administrate privat, fie cea de asigurări, fie piața de capital” – Alexandru Petrescu, președinte ASF.
Tehnologia AI are capacitatea de a automatiza numeroase procese, conducând la eficientizarea semnificativă a operațiunilor companiilor de asigurări.
Inteligența artificială promite beneficii substanțiale atât pentru jucătorii din piața asigurărilor, cât și pentru consumatori. Un prim avantaj este creșterea eficienței operaționale, prin automatizarea sarcinilor de rutină și accelerarea proceselor. Multe activități manuale – de la introducerea datelor până la evaluarea daunelor – pot fi preluate de sisteme IA, reducând timpul de procesare și diminuând costurile administrative. Conform unei analize McKinsey & Company, utilizarea pe scară largă a IA ar putea scădea cheltuielile de operare ale asigurătorilor cu până la 40% până în 2030, un potențial de reducere a costurilor care ar putea îmbunătăți profitabilitatea firmelor de asigurare și, totodată, ar putea permite prime mai accesibile pentru publicul larg.
Tranziția către un ecosistem al asigurărilor potențat de inteligență artificială vine la pachet cu provocări majore ce trebuie surmontate. Prima și poate cea mai evidentă este finanțarea. Soluțiile avansate de IA implică investiții considerabile în tehnologie.
De asemenea, din perspectivă etico-legală, utilizarea Ai ridică o serie de probleme de transparență și responsabilitate. Deciziile luate de algoritmi (de exemplu, refuzul unei cereri de despăgubire sau oferta unui anumit tarif) trebuie să poată fi explicate într-un mod inteligibil pentru consumator și pentru reglementator. Transparența deciziilor algoritmice este esențială pentru a menține încrederea – cu alte cuvinte, companiile trebuie să evite situația unui “black box” care ia decizii fără posibilitatea de audit sau contestare. De asemenea, trebuie asigurată echitatea accesului la asigurare: dacă IA folosește anumiți parametri (de ex. scoruri comportamentale, date din social media), există riscul de discriminare indirectă a unor grupuri de clienți.
O altă limitare a tehnologiei IA ține de calitatea și disponibilitatea datelor. Algoritmii de învățare automată sunt la fel de buni precum datele cu care sunt antrenați. În cazul în care datele istorice sunt incomplete, eronate sau părtinitoare, rezultatele produse de IA pot fi inexacte sau pot prelua și amplifica bias-urile existente. În plus, multe companii de asigurări se confruntă cu sisteme IT legacy și silozuri de date, ceea ce face dificilă implementarea soluțiilor AI care necesită acces integrat la informații din surse multiple. Investițiile în infrastructura de date și în curățarea/standardizarea datelor devin astfel o condiție prealabilă pentru succesul oricărui proiect de inteligență artificială.
Autoritățile europene au început să abordeze aceste preocupări în primul Act normativ dedicat AI (AI Act), care clasifică sistemele de inteligență artificială în funcție de risc și impune interdicții sau condiții stricte pentru utilizările considerate inacceptabile sau cu risc ridicat