Inteligența artificială scoate la lumină cele mai vechi dovezi ale vieții pe Pământ. Planeta avea organisme acum 3,3 miliarde de ani

Un studiu realizat în SUA arată că viața exista pe Pământ cu 3,3 miliarde de ani în urmă. Primele forme de fotosinteză ar fi apărut cu 800 de milioane de ani mai devreme decât se estimase. Descoperirea a fost posibilă datorită unor analize chimice avansate combinate cu inteligență artificială, iar metodele folosite pot transforma complet felul în care sunt căutate urmele de viață pe alte planete.

Inteligența artificială și tehnicile chimice au obținut cele mai vechi dovezi ale existenței vieții pe Pământ

O echipă de cercetători americani a folosit inteligența artificială și tehnici chimice inovatoare pentru a obține cele mai vechi dovezi ale existenței vieții pe Pământ. Studiul, publicat în revista Proceedings of the National Academy of Sciences, arată că urme moleculare specifice organismelor vii au fost descoperite în roci vechi de 3,3 miliarde de ani.

Cercetătorii au combinat piroliza cu cromatografie de gaze și spectrometrie de masă pentru a analiza peste 400 de probe provenite din roci, meteoriți, sedimente antice și organisme moderne. Datele au fost introduse într-un sistem de inteligență artificială capabil să distingă materia biologică de cea abiotică cu o acuratețe de 98%. Modelele chimice identificate în rocile extrem de vechi au confirmat prezența substanțelor asociate vieții timpurii.

Europa plătește factura boom-ului AI din SUA. Lagarde: riscăm costurile fără să culegem roadele

17:32

Deficitul extern al României crește: a ajuns la 16,3 miliarde de euro

16:26

Robert Hazen, cercetător senior la Carnegie Institution for Science, a explicat că metoda nu caută molecule întregi, ci tipare chimice complexe. El a comparat procesul cu analiza fragmentelor unui puzzle pentru a deduce imaginea originală. AI-ul a putut depista „ecourile” chimice pe care organismele primitive le-au lăsat în minerale.

„În loc să ne concentrăm pe molecule individuale, căutăm modele chimice, iar aceste modele ar putea fi găsite şi în alte părţi ale universului. Rezultatele noastre arată că viaţa antică nu lasă doar fosile, ci şi ‘ecouri’ chimice. Datorită învăţării automate, acum putem interpreta aceste ecouri în mod fiabil pentru prima dată”, a declarat el.

Primele urme ale fotosintezei apar cu 800 de milioane de ani mai devreme

Analizele nu doar că au confirmat existența vieții primitive în urmă cu 3,3 miliarde de ani. Acestea au și identificat semne ale producerii oxigenului prin fotosinteză în roci vechi de 2,5 miliarde de ani. Procesul este esențial pentru apariția organismelor complexe. Estimările anterioare plasau începuturile fotosintezei mult mai târziu. Acest lucru însemna că planeta a acumulat oxigen într-un ritm accelerat.

Michael Wong, unul dintre autorii studiului, a subliniat că această descoperire ajută la explicarea modului în care atmosfera terestră a început să se îmbogățească cu oxigen. El a arătat că transformările rapide ale planetei au creat condiții favorabile apariției unor organisme mai complexe.

Tehnica folosită ar putea fi aplicată și pe Marte sau pe Europa, luna înghețată a lui Jupiter. AI-ul poate detecta modele chimice care, în trecut, erau imposibil de interpretat. Rezultatele ar putea revoluționa misiunile spațiale în căutarea vieții extraterestre.

Un salt uriaș în paleobiologie: de la fosile rare la dovezi chimice solide

Până la acest studiu, oamenii de știință puteau identifica urme sigure de viață doar în roci cu vârsta de maximum 1,7 miliarde de ani. Fosilele mai vechi sunt rare, fragile și uneori controversate. În Australia au fost descoperite microfosile considerate mult timp cele mai vechi dovezi ale vieții. Însă, studiile recente au arătat că originea lor ar putea fi chimică, nu biologică.

Stromatolitele vechi de 3,48 miliarde de ani sunt un alt indiciu al existenței biosferei primitive. Cu toate acestea, structurile au fost de multe ori erodate sau deformate de procese geologice. Noul studiu depășește aceste limite, deoarece AI-ul poate interpreta chiar fragmentele chimice rămase în roci care nu mai păstrează forme biologice clare.

Hazen a explicat că fiecare proces biologic lasă în urmă o „semnătură chimică”. Aceasta poate fi analizată chiar dacă moleculele originale sunt complet distruse.

„Acest studiu ar putea transforma modul în care căutăm viaţa antică pe Pământ şi pe alte planete. În viitor, intenţionăm să analizăm materiale precum bacteriile fotosintetice anoxigene, posibile analogii ale organismelor extraterestre. Acesta este un nou instrument foarte puternic pentru astrobiologie”, a mai spus el.