Japonia se apropie de un moment simbolic în politica sa energetică, la aproape 15 ani de la dezastrul nuclear de la Fukushima. Autoritățile regionale din prefectura Niigata au votat pentru a permite reluarea operațiunilor la centrala nucleară Kashiwazaki-Kariwa, cea mai mare din lume din punct de vedere al capacității instalate. Decizia marchează un punct de cotitură în revenirea Japoniei la energia nucleară, într-un context marcat de nevoia de securitate energetică și de reducere a dependenței de importurile de combustibili fosili.
Adunarea prefecturii Niigata a votat luni o moțiune de încredere pentru guvernatorul Hideyo Hanazumi, care și-a exprimat sprijinul pentru repornirea centralei luna trecută. Votul este considerat ultimul obstacol major înainte ca Tokyo Electric Power Company (TEPCO) să poată reporni primul reactor de la Kashiwazaki-Kariwa.
Guvernatorul Hanazumi a declarat că decizia reprezintă o etapă importantă, dar a subliniat că responsabilitatea privind siguranța populației rămâne permanentă. Centrala, situată la aproximativ 220 de kilometri nord-vest de Tokyo, a fost închisă după cutremurul și tsunami-ul din 2011, care au dus la cel mai grav accident nuclear de la Cernobîl, la Fukushima Daiichi, arată Reuters.
După dezastrul din 2011, Japonia a închis toate cele 54 de reactoare nucleare existente la acel moment. În anii următori, autoritățile au permis repornirea graduală a unor unități, după verificări stricte de siguranță. Până în prezent, 14 din cele 33 de reactoare considerate încă operaționale au fost repornite.
Kashiwazaki-Kariwa ar urma să fie prima centrală nucleară repornită de TEPCO, compania care a operat și centrala Fukushima Daiichi. Capacitatea totală a centralei este de aproximativ 8,2 gigawați, suficientă pentru a alimenta câteva milioane de locuințe. Potrivit presei japoneze, primul reactor ar putea fi reactivat începând cu 20 ianuarie, urmând ca o unitate de 1,36 GW să intre în funcțiune anul viitor, iar o a doua, cu aceeași capacitate, în jurul anului 2030.
Decizia autorităților a scos la iveală diviziunile profunde din comunitatea locală. În timpul sesiunii adunării prefecturale, mai mulți aleși s-au opus public reluării activității centralei, acuzând o decizie politică luată fără consultarea reală a populației.
În fața clădirii adunării, aproximativ 300 de protestatari au demonstrat împotriva repornirii centralei, afișând mesaje antinucleare și exprimându-și solidaritatea cu victimele de la Fukushima. Mulți locuitori din Niigata se declară în continuare reticenți, invocând lipsa de încredere în TEPCO și teama de un nou accident.
Un sondaj publicat în octombrie de autoritățile prefecturale arăta că 60% dintre respondenți considerau că nu sunt îndeplinite condițiile pentru repornire, iar aproape 70% se declarau îngrijorați de capacitatea TEPCO de a opera centrala în siguranță.
Guvernul japonez susține revenirea la energia nucleară ca parte a unei strategii mai ample de consolidare a securității energetice. Japonia importă între 60% și 70% din energia sa electrică sub formă de combustibili fosili, iar costurile sunt considerabile. Anul trecut, țara a cheltuit aproximativ 10,7 trilioane de yeni (aproximativ 68 de miliarde de dolari americani) pentru importuri de gaze naturale lichefiate și cărbune.
Reluarea activității la Kashiwazaki-Kariwa ar putea crește aprovizionarea cu energie electrică a regiunii Tokyo cu aproximativ 2%, potrivit estimărilor Ministerului Comerțului. În același timp, autoritățile se așteaptă ca cererea de energie să crească în următorul deceniu, inclusiv din cauza dezvoltării accelerate a centrelor de date și a tehnologiilor bazate pe inteligență artificială.
Japonia și-a propus să dubleze ponderea energiei nucleare în mixul energetic național, până la aproximativ 20% în 2040, ca parte a angajamentelor sale de decarbonizare. În acest context, acceptarea publică a repornirii centralei Kashiwazaki-Kariwa este văzută de analiști drept o etapă esențială pentru atingerea acestor obiective.
Totuși, trauma Fukushima rămâne prezentă în societatea japoneză. Pentru mulți dintre cei afectați direct de accidentul din 2011, reluarea activităților nucleare readuce temeri legate de riscurile pe termen lung. Chiar și guvernatorul Hanazumi a declarat anterior că își dorește, în cele din urmă, o Japonie care să nu depindă de surse de energie care provoacă anxietate în rândul populației.