Prima pagină » Japonia inaugurează a doua centrală osmotică din lume. Cum funcționează și ce promite această tehnologie inovatoare

Japonia inaugurează a doua centrală osmotică din lume. Cum funcționează și ce promite această tehnologie inovatoare

Japonia inaugurează a doua centrală osmotică din lume. Cum funcționează și ce promite această tehnologie inovatoare
Foto: Fukuoka Area Waterworks Agency

În orașul Fukuoka, situat în sud-vestul Japoniei, a fost deschisă prima centrală osmotică din țară, iar a doua de acest fel la nivel global. Această instalație unică utilizează puterea osmozei pentru a alimenta o stație de desalinizare care furnizează apă potabilă regiunii învecinate.

Conform estimărilor, centrala va produce aproximativ 880.000 kilowați-oră anual, suficientă energie pentru aproximativ 220 gospodării japoneze, spune Dr. Ali Altaee, specialist în surse alternative de apă de la Universitatea Tehnologică din Sydney (UTS).

Avantajele osmozei în generarea de energie

Spre deosebire de alte surse regenerabile, care depind de factori precum vremea sau condițiile naturale variabile, energia osmotică este disponibilă constant, zi și noapte. Procesul de producție este bazat simplu pe amestecul apei dulci cu apa sărată, fenomen natural ce asigură un flux energetic continuu.

Ce este energia osmotică?

Osmosisul este procesul natural prin care apa se deplasează printr-o membrană semipermeabilă dinspre o soluție cu concentrație mai mică de săruri către una concentrată, încercând să echilibreze concentrațiile de pe ambele părți.

Imaginați-vă un pahar împărțit vertical de o folie fină semi-permeabilă; pe o parte este apă dulce, iar pe cealaltă apă sărată. Apa dulce migrează spre partea sărată pentru a dilua concentrația, deoarece sarea nu poate trece prin membrană.

Centralele osmotice funcționează pe același principiu: apa dulce și cea sărată sunt plasate pe cele două fețe ale membranei speciale, cu apa sărată ușor presurizată. Pe măsură ce apa trece în partea cu concentrație mai mare, volumul soluției presurizate crește, iar această presiune poate fi folosită pentru a genera energie electrică, scrie TheGuardian.

La Fukuoka, apa dulce, care poate proveni și din apele reziduale tratate, și apa de mare sunt puse de fiecare parte a membranei. Pe măsură ce apa sărată crește în presiune și scade în salinitate, fluxul de apă este direcționat către o turbină conectată la un generator electric care produce energie.

Unde mai funcționează această tehnologie?

Instalația din Fukuoka este a doua de acest gen din lume, prima fiind construită în 2023 în Mariager, Danemarca, de compania SaltPower, conform profesorului Sandra Kentish de la Universitatea din Melbourne.

Centrală japoneză este ceva mai mare decât cea daneză, dar capacitatea celor două este aproape egală, explică Dr. Altaee. S-au mai realizat demonstrații la scară pilot în Norvegia și Coreea de Sud.

Universitatea Tehnologică din Sydney (UTS) deține propriul prototip, care însă și-a încetat monitorizarea odată cu pandemia Covid-19. De asemenea, Dr. Altaee a contribuit la proiectarea unor prototipuri în Spania și Qatar.

Provocările şi limitele dezvoltării energiei osmotice

Principala provocare în extinderea acestei tehnologii este pierderea masivă de energie cauzată de pomparea apei și frecarea prin membrane, afirmă profesorul Kentish.

„Deși energia eliberată în procesul de combinare a apei sărate cu cea dulce este semnificativă, o mare parte se pierde în timpul pomparii celor două fluxuri și prin pierderile datorate frecării membranelor, ceea ce reduce net energia recuperabilă,” explică ea.

Însă progresele tehnologice în domeniul membranei și pompelor au redus aceste pierderi. De asemenea, instalația din Fukuoka folosește apă sărată concentrată, respectiv saramura rămasă în urma procesului de desalinizare, ceea ce mărește diferența de salinitate și crește potențialul energetic disponibil.

Perspectivele de viitor pentru energia osmotică

Profesorii Kentish și Altaee consideră că centrala japoneză este un moment de cotitură pentru tehnologia osmotică, demonstrând că poate fi utilizată pentru producția de energie la scară largă.

Dr. Altaee afirmă că prototipul de la UTS ar putea fi relansat dacă ar primi finanțare guvernamentală, ceea ce ar putea permite aplicarea pe scară largă și în Australia. El subliniază că există aproape de Sydney lacuri sărate ce ar putea reprezenta resurse naturale pentru astfel de centrale, iar cercetătorii australieni dispun deja de expertiza necesară pentru construcția și operarea lor.

Astfel, energia osmotică se prezintă ca o alternativă regenerabilă inovatoare, cu potențial tot mai mare de extindere, integrându-se în mixul energetic al viitorului într-un mod sustenabil și funcțional.

Alte articole importante
Lidl bagă 160 milioane € în România doar în 2024 – investiții masive în expansiune
Lidl bagă 160 milioane € în România doar în 2024 – investiții masive în expansiune
Retailerul german Lidl, parte a grupului Schwarz, a investit în România 160 de milioane de euro doar în anul 2024, consolidându-și poziția de lider al pieței de retail alimentar și devenind unul dintre cei mai importanți investitori străini din țară. Conform datelor companiei, aceste investiții reprezintă 2,79% din totalul investițiilor străine atrase de România în […]
Lecția crudă despre Putin, la 25 de ani de la dezastrul submarinului Kursk: rece, indiferent și lipsit de empatie
Analize
Lecția crudă despre Putin, la 25 de ani de la dezastrul submarinului Kursk: rece, indiferent și lipsit de empatie
În timpul primului său mandat, Vladimir Putin a fost nevoit să gestioneze o serie de provocări politice și economice majore, printre care conflictele din Cecenia, situația tensionată din Irak și influența necontrolată a oligarhilor ruși. Totuși, una dintre cele mai grave crize pe care le-a tratat cu greu și care i-a afectat imaginea de lider […]
Profitul UniCredit România scade cu 10%, dar activele explodează la peste 87 de miliarde lei
Profitul UniCredit România scade cu 10%, dar activele explodează la peste 87 de miliarde lei
UniCredit Bank România, subsidiara grupului italian UniCredit, a raportat după primele șase luni din 2025 o creștere solidă a activelor, dar și o scădere a profitului net, semnalând provocările unei piețe bancare aflate într-o perioadă de transformări majore. Banca a trecut pragul de 87,6 miliarde lei în active, însă profitul net s-a redus cu peste […]
De ce „trezoreriile bitcoin” sunt un paradis al nebunilor
De ce „trezoreriile bitcoin” sunt un paradis al nebunilor
Cu un secol în urmă, Charles Ponzi, un faimos escroc italo-american, era arestat pentru frauda financiară cunoscută acum drept „schema Ponzi”. Ponzi a devenit cunoscut în anii 1920, în Boston, pentru că le-a promis investitorilor randamente uriașe într-un timp foarte scurt (50% profit în 45 de zile sau chiar 100% în 90 de zile). Schema […]
Zeci de aeroporturi din Europa de Sud-Est trec pe energie solară / Cum se pregătesc huburile din România să devină independente energetic
Zeci de aeroporturi din Europa de Sud-Est trec pe energie solară / Cum se pregătesc huburile din România să devină independente energetic
De la Istanbul și Atena, care sunt pe punctul de a deveni primele aeroporturi din lume alimentate integral din energie solară, până la Iași, Cluj sau Sibiu, tot mai multe aeroporturi din Europa de Sud-Est fac pași importanți către decarbonizare. Panourile fotovoltaice, mobilitatea electrică și sistemele de stocare a energiei devin soluțiile preferate pentru reducerea […]
Recesiunea bate la ușă: constructorii avertizează că România riscă blocaj economic dacă Guvernul nu își schimbă strategia fiscală
Recesiunea bate la ușă: constructorii avertizează că România riscă blocaj economic dacă Guvernul nu își schimbă strategia fiscală
Federația Patronatelor Societăților din Construcții (FPSC) trage un semnal de alarmă dur referitor la noile măsuri fiscale și bugetare anunțate de Guvern care pot prăbuși sectorul construcțiilor și pot împinge întreaga economie spre recesiune. Într-o scrisoare deschisă adresată Parlamentului și miniștrilor de resort, constructorii avertizează că lipsa unor măsuri de sprijin și presiunea fiscală excesivă […]