România dispune de avantaje solide în competiția regională și globală pentru atragerea investițiilor străine, însă valorificarea acestora depinde decisiv de predictibilitate, stabilitate și calitatea cadrului instituțional. Mesajul a fost transmis de prim-viceguvernatorul Băncii Naționale a României, Leonardo Badea, în discursul susținut la deschiderea conferinței „Descoperiți România. Care sunt atuurile României în competiția pentru atragerea investițiilor?”.
Evenimentul a marcat lansarea unei inițiative realizate de Fundația Deloitte și Academia de Studii Economice din București, într-un context economic internațional marcat de schimbări structurale profunde, reașezarea lanțurilor valorice, accentul pe securitate și accelerarea tranziției verzi și digitale.
Leonardo Badea a subliniat rolul esențial al investițiilor străine directe (ISD) în economia României. La finalul anului 2024, companiile cu capital străin generau 39 la sută din valoarea adăugată brută a sectorului societăților nefinanciare, realizau 43 la sută din cifra de afaceri, dețineau 38 la sută din activele totale și asigurau 28 la sută din locurile de muncă din acest sector.
În 2024, intrările nete de capital au ajuns la 5,60 miliarde euro, iar soldul total al investițiilor străine directe a depășit pragul de 125 miliarde euro, un semnal clar al angajamentului pe termen lung al investitorilor față de economia românească.
Analiza structurii ISD arată că 37,1 la sută din stocul total este concentrat în industrie, în special în industria prelucrătoare. Alte 17,3 la sută sunt direcționate către construcții și tranzacții imobiliare, iar 17,2 la sută către comerț. Sectorul intermedierilor financiare și al asigurărilor deține 14 la sută din stocul total, dar a fost lider în privința fluxurilor de capital în 2024.
Această evoluție este corelată cu deciziile acționarilor și ale autorităților de supraveghere micro și macroprudențială, care au susținut consolidarea capitalizării bancare, inclusiv prin menținerea în țară a unei părți semnificative a profiturilor obținute de instituțiile de credit cu capital străin.
În primele nouă luni ale acestui an, investițiile străine directe au însumat 5,65 miliarde euro, în creștere cu aproape 0,6 miliarde euro față de perioada similară a anului precedent. Tendința confirmă atractivitatea României, însă comparația cu alte economii din regiune relevă un decalaj semnificativ.
Atât intrările nete anuale, cât și stocul acumulat de ISD în țările vecine sunt aproape duble față de nivelurile înregistrate în România. Potrivit prim-viceguvernatorului BNR, acest decalaj nu reflectă lipsa oportunităților, ci necesitatea consolidării predictibilității, transparenței și competitivității instituționale, factori esențiali în decizia investitorilor.
România beneficiază de o poziție geostrategică favorabilă, situată la intersecția unor coridoare comerciale majore și având acces direct la piața unică europeană. Aceste elemente oferă un cadru stabil pentru companiile care doresc să își diversifice producția și lanțurile de aprovizionare.
Tensiunile geopolitice, creșterea costurilor de producție în Asia și politicile europene de securizare a lanțurilor valorice pot amplifica interesul pentru România, cu condiția îmbunătățirii predictibilității legislative și a infrastructurii logistice.
Prezența companiilor internaționale are efecte care depășesc simpla injecție de capital. Aceasta aduce tehnologii avansate, know-how managerial și standarde operaționale moderne, care se transferă către firmele locale prin efecte de spillover și integrarea în lanțuri valorice globale.
Rezultatul este crearea de sinergii între capitalul străin și cel autohton, modernizarea industriilor, intensificarea activităților de cercetare-dezvoltare și creșterea nivelului de specializare a capitalului uman. Intrările de capital devin astfel un catalizator pentru transformare structurală, convergență economică și creștere sustenabilă.
Leonardo Badea a evidențiat eforturile României de corectare a dezechilibrelor fiscale și externe, reflectate de deficitele gemene și creșterea datoriei publice. În acest context, investițiile străine directe și fondurile europene rămân esențiale pentru echilibrarea contului curent al balanței de plăți.
În fața incertitudinilor globale, au fost identificate domenii strategice prioritare, precum securitatea alimentară, securitatea energetică, industria de apărare și sectoarele cu valoare adăugată ridicată, inclusiv cele care integrează inteligența artificială. Sectorul bancar românesc este parte a soluției, menținându-și reziliența și susținând finanțarea proiectelor strategice.