Marea Britanie va investi 2 miliarde de lire în drone pentru a face armata „de 10 ori mai letală”

Recent, Marea Britanie a anunțat o investiție semnificativă de 2 miliarde de lire sterline destinată dezvoltării și achiziției de drone avansate. Această inițiativă are scopul de a transforma capacitățile militare ale țării, făcând armata britanică de zece ori mai eficientă și mai letală. Prin acest acord, Marea Britanie își reafirmă angajamentul de a inova și de a se menține în fruntea tehnologiei militare moderne, adaptându-se la provocările complexe ale securității globale.

Această strategie va pune accent pe drone de atac ieftine, cu misiuni unidirecționale, dar și pe sisteme reutilizabile mai sofisticate. În plus, se va înființa un centru dedicat dronelor, menit să faciliteze schimbul de informații și coordonarea între diferitele ramuri ale forțelor armate, scrie The Guardian.

Această inițiativă face parte dintr-un angajament mai amplu de a transforma Regatul Unit într-o națiune „pregătită de luptă”, după cum a subliniat premierul Keir Starmer. În timpul unei vizite la șantierul naval BAE Systems din Govan, Glasgow, el a afirmat că apărarea trebuie să primeze în fața altor servicii publice.

România, printre campioanele scumpirilor la carburanți în Uniunea Europeană

19:48

Creditele pentru locuințe devin mai accesibile în Europa, iar Bucureștiul urcă spectaculos în clasament

14:33

Rolul esențial al dronelor pe câmpul de luptă din Ucraina

Conflictul din Ucraina a demonstrat transformarea radicală a războiului prin utilizarea intensă a dronelor de atac și de supraveghere. Se estimează că acestea au cauzat aproximativ 70% din victimele înregistrate.

Duminică, Ucraina a lansat un atac coordonat cu drone pilotate de la distanță, ascunse în camioane, vizând baze aeriene aflate adânc pe teritoriul Rusiei. Kievul a afirmat că a distrus sau avariat 41 de avioane rusești în această operațiune inovatoare de atac pe distanțe lungi.

Revizuirea strategică subliniază faptul că dronele au devenit „o componentă esențială a războiului terestru” și că armata britanică trebuie să investească într-un mix de drone de atac, de supraveghere și tehnologii anti-dronă.

Critici privind riscurile escaladării conflictelor

Cu toate acestea, există voci critice care avertizează că utilizarea dronelor pilotate de la distanță poate crește riscul izbucnirii unor conflicte armate. Chris Cole, din cadrul grupului de cercetare Drone Wars UK, susține că dronele „scad pragul pentru utilizarea forței armate” și astfel „ar putea încuraja războiul ca primă opțiune, nu ultima”.

Premierul Keir Starmer a caracterizat revizuirea de 140 de pagini drept „un plan pentru a face Marea Britanie mai sigură și mai puternică, o națiune pregătită de luptă, protejată cu armură, cu cele mai puternice alianțe și cele mai avansate capabilități”.

El a reiterat angajamentul ca Regatul Unit să aloce 2,5% din PIB pentru apărare până în 2027, dar a evitat să stabilească o dată exactă pentru atingerea țintei de 3%. Partidul Laburist a promis o creștere suplimentară a bugetului în următorul parlament.

Amenințări multiple și nevoia de pregătire pentru conflict

Ministrul Healey a anunțat că efectivul armatei britanice va crește de la 73.000 la 76.000 de soldați în următorul parlament, pe măsură ce vor fi disponibile fonduri. Totuși, prioritatea imediată este stoparea scăderii numărului de militari, care săptămâna trecută a atins un minim de 70.860.

Alte angajamente majore din revizuirea strategică

• Explorarea posibilității reintroducerii armelor nucleare lansate din aer, prin discuții cu SUA și NATO privind achiziția de avioane F-35A echipate cu bombe B61-12 americane.
• Alocarea a 15 miliarde de lire pentru dezvoltarea unor noi focoase nucleare lansate de submarine și angajamentul de a construi 12 submarine de atac nucleare în Derby și Barrow, începând din anii 2030.
• Investiții de 1 miliard de lire în apărarea aeriană și antirachetă, 6 miliarde în muniții în acest parlament și deschiderea a cel puțin șase fabrici de armament pentru a crește stocurile militare, care în prezent ar putea acoperi doar câteva zile în caz de criză.
• Dezvoltarea unei gărzi naționale, modelată după rezervele armatei, pentru protejarea aeroporturilor, a infrastructurilor de comunicații și a altor obiective critice în situații de criză majoră.

Contextul internațional și summitul NATO

Keir Starmer urmează să participe luna aceasta la summitul NATO, unde se așteaptă ca statele membre să accepte propunerea secretarului general al Alianței, Mark Rutte, de a aloca 3,5% din PIB pentru apărare până în 2035, plus încă 1,5% pentru apărarea cibernetică și infrastructura militară.

Președintele american Donald Trump a cerut ca statele NATO să ridice bugetele de apărare la 5% din PIB, în timp ce SUA și-au semnalat intenția de a reduce implicarea militară în Europa. Nu se așteaptă ca trupele americane să participe la o „forță de reasigurare” menită să asigure pacea în Ucraina în cazul unui armistițiu pe termen lung.