România crește bugetul pentru apărare, iar ținta NATO ar putea ajunge la 5% din PIB

România, care și-a aprobat deja bugetul pentru apărare în 2025 la un nivel de 2,24% din PIB (circa 95 miliarde de lei), ar putea fi nevoită să-și ajusteze rapid estimările.

Asta, deoarece, pe fondul tensiunilor tot mai acute generate de o Rusie agresivă, țările membre NATO sunt nevoite să-și reevalueze prioritățile de securitate în perspectiva summit-ului alianței nord-atlantice, care va avea loc luna viitoare, la Haga.

România ar putea suplimenta bugetul pentru apărare până la 3,5% din PIB

România crește bugetul pentru apărare, iar ținta NATO ar putea ajunge la 5% din PIB

Suma uriașă pe care Amazon o va plăti în scandalul rambursărilor

21:55

La Doha au demarat primele teste publice cu robotaxiuri

21:05

Țara noastră își reafirmă sprijinul pentru noul obiectiv NATO privind majorarea cheltuielilor de apărare, chiar dacă, pe plan intern, face eforturi susținute pentru a reduce un deficit bugetar aflat la cote record.

Însuși noul președinte Nicușor Dan a declarat recent într-un interviu pentru Financial Times că susține o creștere a contribuției țării la nivelul de 3,5% din PIB pentru apărare directă, la care s-ar adăuga încă 1,5% pentru infrastructură critică și securitate cibernetică. Este o formulă de 5% propusă de secretarul general NATO, Mark Rutte, și susținută de cancelarul german Friedrich Merz.

Această propunere vine în contextul presiunilor exercitate de Donald Trump, care a cerut în repetate rânduri ca aliații europeni să preia mai mult din povara financiară a apărării la nivel continental. Președintele american a amenințat că ar putea retrage trupele din Europa dacă obiectivul de 5% nu este atins, potrivit Defense Romania.

Liderii Alianței sunt așteptați să adopte la summit-ul de la Haga un nou cadru de referință pentru apărarea colectivă, denumit Capability Targets 2025 (CT25), care ar putea dubla practic nivelul actual al cheltuielilor militare pentru apărare.

Cum stau marile puteri ale Europei

Ținta actuală de 2% din PIB, stabilită la summitul NATO din 2014, a devenit depășită în noul context geopolitic. Multe state membre, inclusiv Țările de Jos, au avertizat că atingerea noilor ținte va însemna un efort bugetar uriaș. Pentru Haga, îndeplinirea angajamentului CT25 ar putea însemna un plus de 16-19 miliarde de euro anual, adică până la 3,5% din PIB.

În cazul marilor economii, precum Germania, Franța sau Marea Britanie, costurile suplimentare ar putea ajunge la zeci de miliarde anual, potrivit unei analize realizate de Dick Zandee, expert al Clingendael Institute.

CT25 va prioritiza capacitățile de apărare aeriană și antirachetă, domenii în care România are deja investiții în derulare, dar care vor necesita un efort logistic, financiar și uman semnificativ. Planurile presupun și o extindere a personalului militar, iar Țările de Jos estimează un necesar de 17.000-18.000 de noi angajați. În schimb, țări precum Germania și Belgia sunt în întârziere față de obiectivele asumate în 2021, parțial din cauza lipsei de personal.

Ce ar însemna acceptarea unei ținte de 3,5-5%?

În același timp, dacă statele cu finanțe stabile, precum cele nordice sau Estonia, pot avansa rapid către ținta de 3,5% sau chiar mai sus (Estonia vizează 5,4% din PIB până în 2026), țările din sudul Europei, ca Italia sau Spania, se confruntă cu obstacole majore din cauza nivelurilor ridicate ale datoriei publice.

În acest context, România încearcă să se poziționeze ca un aliat responsabil și proactiv. Acceptarea unei ținte de 3,5% sau chiar de 5%, în formatul propus de secretarul general NATO, ar plasa țara noastră printre actorii cu angajamente ferme față de securitatea regională, în special în flancul estic al NATO.

Totuși, costurile ar fi semnificative. Atingerea pragului de 5% din PIB ar însemna peste 210 miliarde de lei anual, o sumă ce ar necesita ajustări structurale ale bugetului și priorităților naționale.