România intră în anul 2026 cu o situație financiară stabilă și cu o parte importantă din necesarul de finanțare deja acoperită, potrivit declarațiilor făcute de ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare. Oficialul a anunțat că statul român a reușit să atragă sume semnificative de pe piețele financiare internaționale chiar înainte ca tensiunile geopolitice globale să determine creșterea costurilor de împrumut.
În luna februarie, România a lansat prima emisiune de euroobligațiuni din acest an, reușind să mobilizeze aproximativ 4,7 miliarde de euro. Operațiunea a avut loc într-un moment favorabil, cu doar câteva zile înainte ca tensiunile din Orientul Mijlociu să afecteze piețele financiare și să ducă la creșterea randamentelor cerute de investitori pentru finanțarea statelor. Potrivit ministrului Finanțelor, cererea investitorilor pentru obligațiunile românești a depășit de peste trei ori suma pe care statul intenționa să o împrumute.
Interesul ridicat pentru titlurile de stat emise de România a permis autorităților să obțină condiții mai avantajoase de finanțare comparativ cu anul precedent.
„Interesul investitorilor a fost de peste trei ori mai mare decât suma pe care statul a dorit să o împrumute, ceea ce ne-a permis să obținem costuri mai mici decât la emisiunile similare din 2025”, a explicat ministrul Alexandru Nazare.
Potrivit datelor prezentate de oficial, diferențele de cost sunt semnificative. Dacă la începutul anului 2025 România se împrumuta în euro cu o dobândă de 5,29% pentru o maturitate de cinci ani, în 2026 statul a reușit să obțină un randament de 4,64% pentru o maturitate mai lungă, de șapte ani.
Și pe segmentul obligațiunilor în dolari s-a înregistrat o reducere importantă a costurilor. În 2025, randamentul pentru o maturitate de 12 ani ajungea la 7,55%, în timp ce în emisiunea realizată în acest an dobânda a scăzut la aproximativ 5,75% pentru o perioadă de zece ani.
Ministrul Finanțelor a subliniat că aceste condiții au fost obținute într-un context internațional care ulterior s-a deteriorat din cauza tensiunilor geopolitice.
Succesul emisiunii de euroobligațiuni permite României să acopere deja o parte importantă din necesarul de finanțare externă pentru acest an.
„Cererea foarte mare din partea investitorilor și dobânzile mai mici ne permit să acoperim deja aproape jumătate din necesarul de finanțare externă pentru 2026, în condiții mult mai bune pentru România”, a precizat ministrul.
Oficialul a adăugat că această evoluție oferă un start favorabil pentru gestionarea finanțelor publice în cursul anului.
„Începem astfel anul dintr-o poziție financiară solidă, cu o parte semnificativă a finanțării pentru 2026 deja asigurată”, a transmis Alexandru Nazare.
Guvernul estimează că necesarul total de finanțare pentru anul 2026 va fi cuprins între 265 și 275 de miliarde de lei. Aceste sume vor fi folosite pentru acoperirea deficitului bugetar și pentru refinanțarea datoriei publice care ajunge la scadență în acest an.
Conform estimărilor autorităților, deficitul bugetar ar urma să se situeze între 6% și 6,4% din produsul intern brut.
Din punctul de vedere al surselor de finanțare, statul intenționează să atragă aproximativ 160-170 de miliarde de lei de pe piața internă, prin emisiuni de titluri de stat destinate băncilor și investitorilor locali.
Pe piața externă, România ar urma să contracteze aproximativ 21 de miliarde de euro.
Potrivit planului Ministerului Finanțelor, o parte importantă din sumele atrase pe piețele externe va proveni din emisiuni de euroobligațiuni, estimate la aproximativ 10 miliarde de euro.
Restul fondurilor ar urma să fie obținute prin împrumuturi în cadrul programelor europene și internaționale, printre care mecanismele asociate Planului Național de Redresare și Reziliență, programul SAFE, dar și prin finanțări acordate de instituții financiare internaționale sau plasamente private.
În paralel, statul român trebuie să gestioneze și obligațiunile care ajung la scadență în acest an. În 2026 urmează să fie rambursate euroobligațiuni în valoare totală de aproximativ 3,25 miliarde de euro: aproximativ 750 de milioane de euro în februarie, 1,56 miliarde de euro în septembrie și alte 940 de milioane de euro în luna decembrie.
În acest context, autoritățile încearcă să mențină accesul la finanțare în condiții cât mai favorabile, într-o perioadă marcată de volatilitate pe piețele internaționale și de incertitudini geopolitice.