Prima pagină » Ministrul Investițiilor: PNRR era „în moarte clinică” în 2025. România a reușit să salveze granturi de peste 13 miliarde de euro

Ministrul Investițiilor: PNRR era „în moarte clinică” în 2025. România a reușit să salveze granturi de peste 13 miliarde de euro

Ministrul Investițiilor: PNRR era „în moarte clinică” în 2025. România a reușit să salveze granturi de peste 13 miliarde de euro
Comisia Europeană lasă România fără 869 milioane de euro din PNRR. Foto: Colaj Shutterstock

Planul Național de Redresare și Reziliență al României (PNRR) a fost aproape de blocaj total în 2025, însă negocierile cu Comisia Europeană au permis salvarea componentei de granturi în valoare de 13,57 miliarde de euro și restructurarea planului pentru a deveni mai realist, a declarat ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru. Declarațiile au fost făcute în Senat, în cadrul dezbaterii unei moțiuni simple depuse împotriva sa.

În timpul intervenției din Senat,  ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslarua susținut că situația programului era extrem de dificilă atunci când a preluat mandatul, în iunie 2025, iar România risca să piardă miliarde de euro din fonduri europene.

PNRR, descris drept „în moarte clinică” la preluarea mandatului

În discursul său, ministrul a explicat că situația Planului Național de Redresare și Reziliență era critică la momentul în care a preluat funcția.

„PNRR-ul României era în moarte clinică. Aceasta nu este o metaforă, este o radiografie financiară”, a afirmat Dragoș Pîslaru în fața senatorilor. Potrivit acestuia, încrederea Comisiei Europene în capacitatea României de a implementa reformele asumate era puternic afectată. În același timp, negocierile pentru revizuirea planului erau blocate de luni de zile, fără rezultate concrete.

Ministrul a susținut că planul inițial devenise extrem de complicat și dificil de aplicat în forma sa inițială.

„Țara noastră încerca de luni de zile, fără absolut niciun succes, să negocieze revizuirea unui plan mult întârziat, cu erori de implementare pe proiecte mari de infrastructură și cu o supra-contractare enormă, complet nerealistă”, a spus oficialul. El a descris situația drept un program încărcat cu proiecte care existau doar pe hârtie și care nu aveau șanse reale de a fi finalizate în termenele stabilite.

Granturile europene de 13,57 miliarde de euro au fost păstrate

Unul dintre principalele obiective ale renegocierii PNRR a fost menținerea integrală a fondurilor nerambursabile alocate României.

Ministrul a declarat că acest obiectiv a fost atins, iar componenta de granturi în valoare totală de 13,57 miliarde de euro a fost păstrată.

„Am reușit să salvăm toată suma nerambursabilă alocată României, adică granturile de 13,57 miliarde de euro”, a precizat Dragoș Pîslaru.

În paralel, autoritățile române au încercat să facă planul mai realist și mai ușor de implementat.

Numărul de jaloane și obiective a fost redus semnificativ

Un alt pas important în restructurarea programului a fost simplificarea planului prin reducerea numărului de jaloane și ținte asumate. Potrivit ministrului, acestea au fost reduse de la 518 la 385, pentru a crește eficiența și predictibilitatea implementării.

„Am simplificat major PNRR, reducând numărul de jaloane și ținte, de la 518 la 385”, a explicat Pîslaru.

În același timp, autoritățile au eliminat proiectele care nu aveau stadiu real de implementare și s-au concentrat pe investițiile considerate mature. Acestea sunt proiecte pentru care existau deja contracte, șantiere deschise sau un nivel avansat de pregătire, astfel încât să poată fi finalizate până la termenul limită stabilit de Uniunea Europeană.

Ajustări pentru reducerea presiunii asupra deficitului bugetar

Ministrul a mai afirmat că renegocierea PNRR a avut și un impact asupra situației bugetare a României.

Potrivit explicațiilor sale, unele investiții care erau inițial incluse în componenta de împrumut au fost mutate în componenta de granturi. Această modificare a permis reducerea presiunii asupra deficitului bugetar, deoarece granturile nu trebuie rambursate.

„Din componenta de împrumut, cea care adaugă la deficit, am extras cele mai mature investiții și le-am mutat în componenta de grant”, a explicat ministrul.

În acest mod, o parte dintre proiectele considerate prioritare ar putea fi finanțate din bani nerambursabili.

Moțiunea simplă împotriva ministrului a fost respinsă

Dezbaterile privind gestionarea fondurilor europene au avut loc în contextul unei moțiuni simple depuse împotriva ministrului Investițiilor.
Inițiatorii moțiunii au criticat activitatea ministerului și modul în care este implementat PNRR.

După dezbaterea din plen, Senatul a respins însă inițiativa. În urma votului, 41 de senatori au susținut moțiunea, în timp ce 73 au votat împotrivă.

Alte articole importante
IT-ul rămâne lider la salarii. Petrolul și gazele, pe locul doi în clasamentul celor mai bine plătite domenii
IT-ul rămâne lider la salarii. Petrolul și gazele, pe locul doi în clasamentul celor mai bine plătite domenii
Angajații din IT, petrol și gaze, cercetare-dezvoltare și construcții au încasat cele mai mari salarii medii nete în primul semestru al anului, potrivit datelor publicate de Salario, comparatorul salarial al eJobs. IT-ul conduce clasamentul, cu un salariu mediu net de 8.000 de lei pe lună, în creștere cu aproximativ 5% față de aceeași perioadă din […]
Șapte din zece români din diaspora nu vor să revină în țară în următorul an, deși majoritatea investesc deja în România
Șapte din zece români din diaspora nu vor să revină în țară în următorul an, deși majoritatea investesc deja în România
Șase din zece români stabiliți în străinătate (61%) au investit deja în România, fie prin achiziții imobiliare, fie prin sprijin financiar acordat familiei. Cu toate acestea, 70% spun că exclud posibilitatea de a reveni în țară în următoarele 12 luni, potrivit studiului „Diaspora Sentiment 2026”, realizat de Mkor. Analiza arată că profilul investițiilor diferă de […]
PwC: Modelul bazat pe consum își epuizează resursele. România trebuie să treacă la investiții, inovare și producție
PwC: Modelul bazat pe consum își epuizează resursele. România trebuie să treacă la investiții, inovare și producție
Modelul economic care a susținut creșterea României în ultimul deceniu, bazat în mare măsură pe consum alimentat de deficite și datorie publică, își arată tot mai clar limitele, avertizează Daniel Anghel, country managing partner al PwC România. În opinia sa, economia are nevoie de o schimbare de direcție, către investiții, productivitate și valoare adăugată ridicată. […]
Cum stabilește Uniunea Europeană amenzile uriașe aplicate giganților din tehnologie
Tehnologie
Cum stabilește Uniunea Europeană amenzile uriașe aplicate giganților din tehnologie
Amenzile de sute de milioane sau chiar miliarde de euro aplicate de Uniunea Europeană marilor companii de tehnologie atrag constant controverse și acuzații de motivație politică. Deși Bruxelles-ul susține că sancțiunile sunt calculate după criterii obiective, modul de stabilire a acestora diferă în funcție de legislația încălcată și lasă autorităților o marjă importantă de apreciere. […]
Analiză: Tranzacțiile imobiliare prin credit ipotecar câștigă teren, chiar dacă vânzările de locuințe sunt în scădere
Macroeconomie
Analiză: Tranzacțiile imobiliare prin credit ipotecar câștigă teren, chiar dacă vânzările de locuințe sunt în scădere
Ponderea tranzacțiilor rezidențiale realizate prin credit ipotecar a crescut semnificativ în ultimii ani, atât la nivel național, cât și în regiunea București-Ilfov, în contextul majorării prețurilor locuințelor și al interesului tot mai mare pentru finanțarea bancară, potrivit unei analize realizate de Ipotecare.ro pe baza datelor oficiale. În același timp, numărul locuințelor vândute a continuat să […]
Proiect de lege pentru declararea stării de criză pe piața carburanților. Măsuri propuse pentru limitarea scumpirilor la benzină și motorină
Macroeconomie
Proiect de lege pentru declararea stării de criză pe piața carburanților. Măsuri propuse pentru limitarea scumpirilor la benzină și motorină
Parlamentarii PSD Bogdan Ivan și Claudiu Catană au depus un proiect de lege care prevede posibilitatea declarării stării de criză pe piața țițeiului și a produselor petroliere din România, în contextul riscurilor generate de tensiunile de pe piețele energetice. Potrivit inițiatorilor, măsurile ar urma să fie aplicate temporar, pentru o perioadă de șase luni, cu […]