Planul Național de Redresare și Reziliență al României (PNRR) a fost aproape de blocaj total în 2025, însă negocierile cu Comisia Europeană au permis salvarea componentei de granturi în valoare de 13,57 miliarde de euro și restructurarea planului pentru a deveni mai realist, a declarat ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru. Declarațiile au fost făcute în Senat, în cadrul dezbaterii unei moțiuni simple depuse împotriva sa.
În timpul intervenției din Senat, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslarua susținut că situația programului era extrem de dificilă atunci când a preluat mandatul, în iunie 2025, iar România risca să piardă miliarde de euro din fonduri europene.
În discursul său, ministrul a explicat că situația Planului Național de Redresare și Reziliență era critică la momentul în care a preluat funcția.
„PNRR-ul României era în moarte clinică. Aceasta nu este o metaforă, este o radiografie financiară”, a afirmat Dragoș Pîslaru în fața senatorilor. Potrivit acestuia, încrederea Comisiei Europene în capacitatea României de a implementa reformele asumate era puternic afectată. În același timp, negocierile pentru revizuirea planului erau blocate de luni de zile, fără rezultate concrete.
Ministrul a susținut că planul inițial devenise extrem de complicat și dificil de aplicat în forma sa inițială.
„Țara noastră încerca de luni de zile, fără absolut niciun succes, să negocieze revizuirea unui plan mult întârziat, cu erori de implementare pe proiecte mari de infrastructură și cu o supra-contractare enormă, complet nerealistă”, a spus oficialul. El a descris situația drept un program încărcat cu proiecte care existau doar pe hârtie și care nu aveau șanse reale de a fi finalizate în termenele stabilite.
Unul dintre principalele obiective ale renegocierii PNRR a fost menținerea integrală a fondurilor nerambursabile alocate României.
Ministrul a declarat că acest obiectiv a fost atins, iar componenta de granturi în valoare totală de 13,57 miliarde de euro a fost păstrată.
„Am reușit să salvăm toată suma nerambursabilă alocată României, adică granturile de 13,57 miliarde de euro”, a precizat Dragoș Pîslaru.
În paralel, autoritățile române au încercat să facă planul mai realist și mai ușor de implementat.
Un alt pas important în restructurarea programului a fost simplificarea planului prin reducerea numărului de jaloane și ținte asumate. Potrivit ministrului, acestea au fost reduse de la 518 la 385, pentru a crește eficiența și predictibilitatea implementării.
„Am simplificat major PNRR, reducând numărul de jaloane și ținte, de la 518 la 385”, a explicat Pîslaru.
În același timp, autoritățile au eliminat proiectele care nu aveau stadiu real de implementare și s-au concentrat pe investițiile considerate mature. Acestea sunt proiecte pentru care existau deja contracte, șantiere deschise sau un nivel avansat de pregătire, astfel încât să poată fi finalizate până la termenul limită stabilit de Uniunea Europeană.
Ministrul a mai afirmat că renegocierea PNRR a avut și un impact asupra situației bugetare a României.
Potrivit explicațiilor sale, unele investiții care erau inițial incluse în componenta de împrumut au fost mutate în componenta de granturi. Această modificare a permis reducerea presiunii asupra deficitului bugetar, deoarece granturile nu trebuie rambursate.
„Din componenta de împrumut, cea care adaugă la deficit, am extras cele mai mature investiții și le-am mutat în componenta de grant”, a explicat ministrul.
În acest mod, o parte dintre proiectele considerate prioritare ar putea fi finanțate din bani nerambursabili.
Dezbaterile privind gestionarea fondurilor europene au avut loc în contextul unei moțiuni simple depuse împotriva ministrului Investițiilor.
Inițiatorii moțiunii au criticat activitatea ministerului și modul în care este implementat PNRR.
După dezbaterea din plen, Senatul a respins însă inițiativa. În urma votului, 41 de senatori au susținut moțiunea, în timp ce 73 au votat împotrivă.