Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a admis că în spațiul public au apărut declarații „nefericite” privind stadiul unor jaloane și ținte din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Oficialul susține însă că majoritatea proiectelor sunt încă recuperabile și că autoritățile pregătesc măsuri remediale pentru a asigura implementarea programului. Declarațiile au fost făcute în cadrul unei conferințe de presă la Palatul Victoria, unde ministrul a prezentat situația actuală a proiectelor finanțate prin PNRR și pașii pe care Guvernul intenționează să îi facă pentru a evita blocaje sau pierderea unor fonduri europene.
Potrivit ministrului Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, analiza realizată la nivelul ministerului arată că doar câteva măsuri punctuale ridică probleme serioase, acestea reprezentând sub 5% din valoarea totală a programului.
Ministrul a explicat că majoritatea jaloanelor și țintelor asumate de România sunt încă realizabile, chiar dacă unele proiecte necesită ajustări sau soluții suplimentare.
„Din analiza noastră, cu excepția a patru măsuri punctuale, care sunt undeva sub 5% din valoarea PNRR (…) toate lucrurile sunt pe masă”, a declarat Dragoș Pîslaru, conform Agerpres.
Acesta a subliniat că instituțiile responsabile lucrează în prezent la o serie de măsuri corective menite să readucă proiectele pe traiectoria stabilită în acordul cu Comisia Europeană.
În același timp, ministrul a ținut să clarifice unele informații apărute în spațiul public, pe care le consideră exagerate sau interpretate greșit.
„Au fost anumite declarații nefericite în public cu privire la anumite jaloane și ținte. Noi tocmai lucrăm pentru ideea de a pune pe masă aceste măsuri remediale, prin care să ne asigurăm că implementăm PNRR-ul ca atare”, a precizat oficialul.
Unul dintre proiectele care ridică dificultăți este cel privind dezvoltarea unei fabrici de panouri solare în România.
Potrivit ministrului, proiectul a fost afectat de retragerea companiei implicate, după ce furnizorul acesteia a intrat în faliment. În aceste condiții, investitorul nu mai poate respecta termenul limită stabilit pentru operaționalizarea fabricii.
„Producătorul a trimis o notificare Ministerului Energiei prin care a spus că furnizorul pe care îl avea contractat a dat faliment. Prin urmare, nu poate să își îndeplinească până pe 31 august obligația de a avea fabrica de panouri funcțională”, a explicat Dragoș Pîslaru.
Ministrul a subliniat că proiectul nu a generat pierderi financiare pentru statul român, deoarece nu au fost efectuate plăți din fondurile alocate.
„Nu a existat nicio plată pe acest proiect. Deci nu existau niște bani care să fi fost cheltuiți”, a adăugat el.
Pentru a evita întârzieri suplimentare, Guvernul pregătește o serie de întâlniri de coordonare între ministerele implicate în implementarea proiectelor din PNRR.
Ministrul Investițiilor a anunțat că va avea loc o reuniune cu reprezentanții ministerelor, sub coordonarea premierului, pentru a monitoriza evoluția proiectelor și pentru a stabili pașii următori.
Autoritățile intenționează, de asemenea, să prezinte public în perioada următoare informații actualizate privind stadiul implementării și soluțiile identificate pentru depășirea problemelor apărute.
Un alt element important menționat de ministru se referă la renegocierea Planului Național de Redresare și Reziliență cu instituțiile europene.
Potrivit lui Dragoș Pîslaru, în urma discuțiilor cu partenerii europeni, România a reușit să reducă semnificativ numărul de jaloane și ținte pe care trebuie să le îndeplinească.
Inițial, programul prevedea aproximativ 500 de jaloane și obiective, însă acestea au fost reduse la aproximativ 200, pentru a simplifica implementarea și a crește șansele de finalizare a proiectelor.
În ultima perioadă, ministrul Investițiilor a participat la mai multe întâlniri la nivel european pentru a discuta evoluția programului.
Oficialul român a fost prezent la Bruxelles și Luxemburg, unde a avut discuții cu reprezentanții Comisia Europeană și ai SG REFORM, structura responsabilă cu sprijinul tehnic pentru reforme. Aceste discuții au vizat evaluarea progresului realizat de România în implementarea PNRR și identificarea unor soluții pentru accelerarea proiectelor rămase în urmă.
Planul Național de Redresare și Reziliență reprezintă unul dintre principalele instrumente de finanțare pentru investițiile publice și reformele economice din România în următorii ani, fiind finanțat din fondurile europene alocate prin mecanismul de redresare post-pandemie.