Nokia a renunțat la telefoane și pariază pe inteligența artificială. Cum a devenit unul dintre marii câștigători ai boom-ului AI

Compania finlandeză Nokia, odinioară simbolul telefoanelor mobile indestructibile, traversează una dintre cele mai spectaculoase transformări din istoria sa. După ce a ieșit definitiv din afacerea telefoanelor, grupul s-a repoziționat în centrul revoluției inteligenței artificiale, furnizând infrastructura care face posibilă funcționarea marilor centre de date AI. Strategia începe să dea rezultate: veniturile din acest segment cresc accelerat, iar acțiunile companiei aproape s-au dublat de la începutul anului.

Deși pentru mulți consumatori numele Nokia este încă asociat cu telefoanele care dominau piața înaintea apariției iPhone-ului, compania și-a schimbat radical modelul de afaceri în ultimul deceniu. Astăzi nu mai produce telefoane, ci echipamente esențiale pentru rețelele care susțin dezvoltarea inteligenței artificiale.

De la telefoane mobile la infrastructura care alimentează AI

Nokia a ieșit din piața telefoanelor încă din 2014, când și-a vândut divizia către Microsoft, alegând să se concentreze pe infrastructura de telecomunicații.

Ce se întâmplă cu banii din factura de telefon și internet. Analiză: Din 100 de lei plătiți, doar 7 lei ajung în salariile angajaților

11:11

Dăianu: Majorarea taxelor era inevitabilă. Șeful Consiliului Fiscal spune că România poate evita noi impozite în 2027 dacă își ține deficitul sub control

22:10

Noua etapă a început însă în 2024, când compania a decis să profite de explozia investițiilor în inteligența artificială și să intre agresiv pe piața infrastructurii pentru centrele de date.

În prezent, giganți precum Amazon Web Services, Microsoft Azure și Google Cloud construiesc centre de date uriașe, capabile să susțină modelele de inteligență artificială generativă. Aceste facilități au nevoie de rețele extrem de rapide, capabile să transporte volume uriașe de informații între zeci de mii de servere.

Aici intervine Nokia. Compania furnizează switch-uri, routere, echipamente de transport optic și soluții software care asigură circulația rapidă și eficientă a datelor. Practic, dacă fibra optică reprezintă autostrăzile digitale, echipamentele Nokia sunt cele care dirijează traficul și permit funcționarea întregii infrastructuri AI.

Achiziția Infinera a schimbat poziția companiei

Momentul decisiv al transformării a fost achiziția companiei americane Infinera, finalizată în vara lui 2024 pentru aproximativ 2,3 miliarde de dolari.

Infinera este unul dintre liderii mondiali în tehnologia de transport optic de mare viteză, indispensabilă pentru funcționarea centrelor moderne de date.

Tranzacția a schimbat radical poziția Nokia pe piața nord-americană, unde cota sa în rețelele optice a crescut de la aproximativ 6% la 27%, compania devenind al doilea mare furnizor din Statele Unite, după Ciena.

Achiziția i-a oferit acces la una dintre cele mai dinamice piețe din lume, exact în momentul în care investițiile în infrastructura AI au început să accelereze.

Nvidia și-a făcut intrarea în acționariat

Transformarea Nokia a atras rapid atenția marilor jucători din industria tehnologică. În octombrie 2025, Nvidia, liderul mondial al cipurilor pentru inteligență artificială, a investit aproximativ un miliard de dolari pentru a cumpăra aproape 2,9% din acțiunile companiei finlandeze.

Parteneriatul este privit ca unul strategic, întrucât Nvidia dezvoltă procesoarele utilizate pentru antrenarea modelelor AI, iar Nokia furnizează infrastructura de comunicații fără de care aceste sisteme nu pot funcționa.

Tot în 2025, compania l-a numit director general pe Justin Hotard, fost executiv Intel specializat în administrarea centrelor de date, semnalând că noua direcție strategică este legată aproape exclusiv de infrastructura digitală.

Vânzările către industria AI cresc într-un ritm accelerat

Primele efecte financiare ale schimbării de strategie au apărut deja. În primul trimestru din 2026, veniturile generate de soluțiile dedicate inteligenței artificiale și serviciilor cloud au urcat cu 49% față de aceeași perioadă a anului trecut, ajungând la aproximativ un miliard de dolari.

Investitorii au reacționat pozitiv, iar acțiunile Nokia au urcat la peste 14 dolari, aproape dublu față de începutul anului, chiar dacă sunt încă departe de maximele istorice atinse în perioada de glorie a telefoanelor mobile.

Nokia profită de „goana după aur” a inteligenței artificiale

Analiștii descriu strategia companiei printr-o comparație simplă: Nokia nu caută aur, ci vinde lopețile și târnăcoapele. Cu alte cuvinte, grupul finlandez nu dezvoltă propriile modele de inteligență artificială, precum ChatGPT, Gemini sau Claude, ci furnizează infrastructura fără de care acestea nu ar putea funcționa.

Pe măsură ce marile companii tehnologice investesc sute de miliarde de dolari în extinderea centrelor de date, cererea pentru echipamentele Nokia crește aproape automat. Această poziționare reduce și riscurile asociate competiției dintre dezvoltatorii de modele AI, deoarece indiferent cine câștigă cursa, infrastructura rămâne necesară.

O companie care s-a reinventat de mai multe ori în 160 de ani

Transformările nu reprezintă o premieră pentru Nokia. Fondată în 1865 ca fabrică de hârtie, compania a produs de-a lungul istoriei cabluri electrice, produse din cauciuc, televizoare, echipamente militare și telefoane mobile, înainte de a deveni unul dintre liderii globali ai infrastructurii telecom.

Noua orientare către infrastructura AI este văzută de analiști drept cea mai importantă reinventare de după ieșirea din piața telefoanelor mobile.

Există și riscuri

Succesul Nokia depinde însă de continuarea investițiilor globale în inteligența artificială. Mai multe firme de analiză avertizează că ritmul actual al investițiilor în centre de date ar putea crea, în timp, o bulă speculativă.

Estimările McKinsey arată că investițiile globale în infrastructura AI ar putea ajunge la aproximativ 7.000 de miliarde de dolari până în 2030, însă această expansiune vine și cu provocări importante. Centrele de date consumă cantități uriașe de energie electrică și apă pentru răcirea echipamentelor, iar în mai multe state europene proiectele de extindere au început să întâmpine opoziție din partea comunităților locale și a organizațiilor de mediu.