Economia românească se confruntă cu o nouă criză silențioasă: numărul firmelor dizolvate a crescut semnificativ în primele patru luni ale anului 2025. În timp ce Bucureștiul rămâne pe primul loc ca număr absolut, unele județe din țară înregistrează creșteri dramatice ale dizolvărilor. Sectoare importante precum comerțul, construcțiile și serviciile profesionale sunt lovite puternic.
Datele oficiale furnizate de Oficiul Național al Registrului Comerțului indică o creștere de 6,81% a numărului de firme dizolvate în perioada ianuarie-aprilie 2025, comparativ cu aceeași perioadă din 2024. În doar patru luni, 17.253 de firme și-au închis porțile, față de 16.153 anul trecut. Fenomenul nu este uniform la nivel național, dar reflectă o tendință generalizată de instabilitate în mediul de afaceri.
Bucureștiul rămâne lider în topul dizolvărilor, cu 3.375 firme, însă înregistrează o ușoară scădere de 0,59% față de aceeași perioadă din 2024. Județele Cluj (+19,17%), Timiș (+2,9%), Prahova (+29,92%) și Brașov (+12,78%) completează topul zonelor afectate, în timp ce Constanța și Ilfov raportează scăderi ale dizolvărilor. La polul opus, județe precum Ialomița, Călărași, Giurgiu și Harghita se mențin stabile, cu cele mai puține închideri de firme.
Creșterile procentuale cele mai alarmante apar în județele Maramureș (+58,39%), Olt (+53,08%), Neamț (+49,4%), Alba (+47,04%) și Suceava (+40,62%). Aceste cifre reflectă o fragilitate accentuată a mediului antreprenorial local și pot semnala un cumul de probleme precum scăderea cererii, costuri în creștere, lipsa forței de muncă sau accesul dificil la finanțare.
Doar în luna aprilie 2025 s-au înregistrat 4.506 dizolvări la nivel național. Bucureștiul conduce cu 966 de cazuri, urmat de Cluj (273), Ilfov (237), Constanța (215) și Timiș (206). Aceste cifre ridică semne de întrebare privind eficiența politicilor economice regionale și măsurile de sprijin real pentru IMM-uri.
Cel mai lovit domeniu de activitate rămâne comerțul cu ridicata și cu amănuntul, precum și serviciile de reparații auto și moto, cu 4.119 dizolvări raportate – deși, paradoxal, numărul e în scădere cu 2,74% față de 2024. Alte sectoare grav afectate includ activitățile profesionale, științifice și tehnice (1.529 firme dizolvate) și construcțiile (1.526), ambele în scădere, dar rămânând totuși printre cele mai vulnerabile.
Această tendință sugerează o criză profundă în rândul firmelor mici și mijlocii, care nu reușesc să reziste într-un climat economic din ce în ce mai volatil. Lipsa predictibilității fiscale, costurile tot mai mari și incertitudinile din plan intern și internațional par să contribuie la valul de închideri. Specialiștii avertizează că, dacă nu se iau măsuri rapide, acest fenomen ar putea afecta grav dinamica pieței muncii și dezvoltarea economică regională în următoarele luni.