Albania își propune să fie prima țară din lume care elimină complet banii cash până în anul 2030, adoptând o economie bazată exclusiv pe tranzacții digitale. Inițiativa este promovată de prim-ministrul Edi Rama, care spune că instrumentele existente pot susține această transformare profundă a modului de plată. Cu toate acestea, majoritatea cetățenilor încă preferă plata în numerar, iar infrastructura digitală a țării întâmpină mai multe vulnerabilități, scrire Puterea.ro.
La o întâlnire denumită „Albania 2030 — o viziune către integrarea europeană”, desfășurată la jumătatea lunii iulie, premierul Rama a prezentat obiectivele legate de digitalizarea economiei țării. El a afirmat:
„Cred că, dacă reușim să trasăm corect foaia de parcurs, acest obiectiv este pe deplin realizabil și va elibera țara de povara grea a practicilor învechite și a ineficiențelor care îngreunează viața de zi cu zi”, potrivit Deutsche Welle.
Inițiativa lansată de liderul albanez a stârnit numeroase dezbateri în rândul populației, având în vedere că plata cu cardul este puțin utilizată în mod curent și folosită mai degrabă pentru a retrage bani de la bancomate. Mulți oameni preferă clar numerarul, iar această preferință este împărtășită de o largă parte a populației din Albania.
Albania a ieșit recent, în termeni istorici, dintr-un regim comunist, iar infrastructura bancară modernă este încă o dezvoltare relativ nouă. Bancomatele au fost introduse abia în 2004, iar adoptarea plăților digitale a fost lentă. Fostul ministru al finanțelor, Arben Malaj, consideră că planul lui Rama are mai degrabă o tentă populistă decât una pragmatică. El subliniază dificultăți majore precum preponderența populației din zone rurale, trimiterea de remitențe prin canale neoficiale și necesitatea unor investiții substanțiale în securitatea cibernetică.
Experții în securitatea digitală au atras atenția asupra potențialelor riscuri ale proiectului. Besmir Semanaj a declarat că planul este nu doar nerealist, ci și „periculos”, având în vedere vulnerabilitatea sistemelor guvernamentale. În 2024, mai multe atacuri cibernetice majore au vizat platformele oficiale ale statului, inclusiv portalul e-Albania și paginile Parlamentului și Institutului de Statistică.
„Chiar și țările avansate din Europa păstrează un minim de numerar din motive de siguranță. Albania, însă, intenționează să devină 100% digitală fără să construiască mai întâi infrastructura de protecție necesară. Orice pană sau atac cibernetic ar putea paraliza întreaga economie”, a explicat Semanaj.
Micile companii din țară sunt îngrijorate de efectele schimbărilor. Hazis I., manager în sectorul turistic, atrage atenția că majoritatea cetățenilor încă preferă numerarul, iar plata cu cardul implică costuri suplimentare pentru hoteluri și firme care administrează astfel de tranzacții.
„Planul va scoate micile afaceri din piață. De exemplu, cumpăr legume direct de la fermieri care nu folosesc plăți digitale. Nu se vor adapta niciodată, iar noi vom avea dificultăți mari”, spune el.
Arben Malaj insistă asupra faptului că obiectivele guvernului nu sunt suficiente de clare și măsurabile. El consideră că ar fi necesar un studiu aprofundat al sistemului de plăți, formularea unor ținte concrete și introducerea unor termene obligatorii pentru ca reformele să aibă succes.
„În țările cu educație financiară redusă, servicii publice deficitare și corupție ridicată, o economie zero numerar nu poate fi implementată pe termen scurt”, adaugă Malaj.
În ciuda ambițiilor prim-ministrului Rama de a alinia Albania la standardele europene și de a accelera aderarea la Uniunea Europeană, trecerea la o societate fără numerar presupune o adaptare complexă și de durată. Transformarea culturii financiare a cetățenilor într-un mod sustenabil probabil va necesita cel puțin un deceniu, iar o tranziție prea rapidă poate expune cetățenii și economia la riscuri majore.