Anul 2026 va aduce o schimbare majoră în peisajul cultural global, odată cu intrarea în domeniul public a mii de opere protejate anterior de drepturi de autor, create în anii `20-`30. Printre cele mai cunoscute nume care vor deveni disponibile pentru reutilizare legală se numără iconica Betty Boop, mai multe desene animate timpurii cu Mickey Mouse, dar și romane semnate de autori de referință precum Agatha Christie și William Faulkner.
Potrivit unei analize realizate de Axios, aceste schimbări vor permite creatorilor, editorilor și artiștilor să copieze, să reproducă și să reimagineze legal opere clasice, fără riscul unor procese costisitoare pentru încălcarea drepturilor de autor.
Încălcarea drepturilor de autor poate genera pierderi financiare semnificative și litigii îndelungate. În momentul în care o operă intră în domeniul public, aceste restricții dispar, iar materialul devine liber pentru utilizare, adaptare și reinterpretare.
Profesorii de drept Jennifer Jenkins și James Boyle, de la Universitatea Duke, subliniază în studiul lor anual dedicat domeniului public că acest proces este esențial pentru evoluția creativității. „Pentru a spune povești noi, ne inspirăm din cele mai vechi. O operă de artă inspiră o alta — așa hrănește domeniul public creativitatea”, arată cei doi cercetători.
Intrarea în domeniul public nu înseamnă doar acces liber pentru consumatori, ci și o oportunitate majoră pentru industriile creative, de la film și literatură, până la muzică și educație.
Printre cele mai așteptate intrări în domeniul public se află Betty Boop, unul dintre cele mai recognoscibile personaje animate ale începutului de secol XX. De asemenea, nouă desene animate suplimentare cu Mickey Mouse, realizate în 1930, vor putea fi utilizate fără restricții de drepturi de autor.
Aceste producții includ și apariții timpurii ale câinelui lui Mickey, cunoscut inițial sub numele de Rover, personaj care avea să fie redenumit ulterior Pluto. Pentru creatori, acest lucru deschide posibilitatea reinterpretării unor versiuni timpurii ale universului Disney, strict în limitele stabilite de lege.
Un aspect esențial subliniat de specialiștii în drept este faptul că doar versiunile din 1930 ale personajelor și operelor intră în domeniul public. Versiunile ulterioare, revizuite sau modernizate, rămân protejate prin drepturi de autor.
În plus, drepturile de marcă comercială continuă să se aplice. Numele și desenele consacrate ale personajelor nu pot fi utilizate liber pe produse comerciale, precum jucării sau articole de merchandising, fără acordul deținătorilor de marcă.
Pe lângă personajele animate, mai multe opere literare importante vor deveni disponibile publicului larg. Printre acestea se numără romanul „As I Lay Dying” de William Faulkner și „The Murder at the Vicarage” de Agatha Christie, una dintre primele apariții ale celebrului detectiv Miss Marple.
De asemenea, vor putea fi reutilizate primele patru romane din seria Nancy Drew, precum și o versiune ilustrată a cărții pentru copii „Mica locomotivă care putea”, titluri care au marcat generații întregi de cititori.
Înregistrările sonore devin parte a domeniului public după 100 de ani, iar în 2026 vor fi eliberate hituri din 1925. Printre acestea se numără „Nobody Knows the Trouble I’ve Seen”, interpretată de Marian Anderson, și celebra versiune a piesei „The St. Louis Blues” cântată de Bessie Smith alături de Louis Armstrong.
La capitolul compoziții muzicale, vor putea fi reutilizate legal piese precum „Georgia on My Mind”, semnată de Stuart Gorrell și Hoagy Carmichael, sau „Dream a Little Dream of Me”, popularizată de Ella Fitzgerald și Louis Armstrong.
Lista operelor cinematografice care intră în domeniul public include versiunea din 1930 a filmului „All Quiet on the Western Front”, cu Lew Ayres în rol principal, precum și comedia „Animal Crackers”, semnată de frații Marx.
Accesul liber la aceste producții oferă oportunități pentru restaurări, proiecții speciale, adaptări educaționale sau reinterpretări artistice, fără constrângeri legale.
Deși intrarea operelor clasice în domeniul public este privită ca un câștig pentru creativitate, specialiștii avertizează asupra unei tensiuni tot mai mari între sistemul drepturilor de autor și dezvoltarea inteligenței artificiale.
Modelele de inteligență artificială folosesc frecvent opere protejate de drepturi de autor, ceea ce a generat nemulțumiri din partea moșiilor și familiilor artiștilor. În lipsa unei legislații clare, aceste conflicte sunt tot mai des tranșate în instanță, nu prin decizii politice.