Piața muncii și războiul tarifelor: Cum schimbă politica comercială a SUA economia globală și planurile băncilor centrale

Piața muncii din SUA arată primele semne serioase de slăbiciune, în timp ce noile tarife impuse de președintele Donald Trump cresc riscul de inflație și tensionează relațiile comerciale internaționale. Economia globală reacționează în lanț, cu bănci centrale de pe mai multe continente care fie mențin dobânzile la același nivel, fie adoptă reduceri semnificative pentru a stimula creșterea.

Piața muncii din SUA sub presiune: încetinirea angajărilor și creșterea șomajului

În ultimele trei luni, piața muncii americane a suferit o încetinire semnificativă. Raportul de vineri privind locurile de muncă a arătat o creștere modestă a angajărilor și o rată a șomajului în urcare, semnalând că dinamica economică a intrat într-o fază de stagnare. Pentru milioane de americani, găsirea unui nou loc de muncă a devenit mai dificilă, iar creșterile salariale s-au plafonat, scrie Bloomberg.

Această tendință nu afectează doar familiile, ci și consumul și investițiile companiilor, care reprezintă pilonii economiei SUA. Scăderea activității economice este alimentată de incertitudinile legate de politica comercială a administrației Trump, care, prin noile tarife, a ridicat costurile pentru importuri și a determinat companiile să-și reducă cheltuielile.

România a depășit ținta PNRR pentru fabricile de reciclare: 12 instalații finalizate față de 9 asumate

16:37

Ministerul Energiei: Sistemul național are resurse pentru acoperirea deficitului după oprirea Unității 2 de la Cernavodă

15:20

Pe fondul acestui climat, randamentele obligațiunilor de stat americane au scăzut, investitorii pariază acum că Rezerva Federală ar putea începe să reducă dobânzile chiar din septembrie. Oficialii Fed sunt însă divizați: pe de o parte, datele slabe de pe piața muncii sugerează necesitatea unor măsuri de stimulare, pe de altă parte, tarifele mai mari pot reaprinde inflația, ceea ce ar face relaxarea politicii monetare riscantă.

Impactul tarifelor asupra industriei americane și tensiunile comerciale globale

Președintele Donald Trump a anunțat o nouă rundă de tarife care ridică rata medie a taxelor de import în SUA la 15%, cel mai ridicat nivel de la anii 1930. Aceste tarife, ce variază între 10% și peste 15% pentru țările cu excedent comercial față de SUA, au lovit în special industria manufacturieră americană.

În iulie, activitatea fabricilor s-a contractat în cel mai rapid ritm din ultimele nouă luni. Un sfert dintre producătorii americani au raportat scăderi de personal, iar indicele ocupării forței de muncă a atins cel mai mic nivel din ultimii cinci ani. Într-o încercare de a-și proteja marjele, companiile reduc angajările și renunță la investiții majore, ceea ce afectează perspectivele de creștere pe termen lung.

Tensiunile nu se limitează la relațiile SUA-China. India, unul dintre principalii exportatori către SUA, a fost vizată de un tarif suplimentar de 25% pentru produsele sale, cu amenințarea unor penalizări și mai dure din cauza importurilor sale de energie din Rusia. În același timp, Uniunea Europeană se confruntă cu presiunea de a crește importurile de energie din SUA, o mișcare care pune în dificultate planurile blocului comunitar de independență energetică.

Europa și Asia: creștere anemică și inflație incertă

Economia zonei euro a reușit să evite recesiunea tehnică, înregistrând o creștere modestă de 0,1% în al doilea trimestru al anului. Franța și Spania au avut performanțe mai bune decât se aștepta, însă Germania și Italia, economii-cheie ale blocului, au raportat contracții. Această divergență ascunde fragilitatea economică a Europei, deja afectată de criza energetică și de negocierile comerciale tensionate cu Washingtonul.

În Asia, Banca Japoniei a menținut dobânda de politică monetară la 0,5%, deși inflația prognozată de instituție depășește estimările economiștilor privați. Yenul s-a depreciat, iar investitorii speculează că următoarea majorare a dobânzii ar putea fi amânată. În China, guvernul de la Beijing încearcă să reducă competiția excesivă din economie și să stabilizeze prețurile, într-un context de presiuni deflaționiste și relații tensionate cu partenerii comerciali globali.

Piețele emergente și repoziționarea investitorilor

Conflictul comercial a declanșat o mișcare masivă de capitaluri, astfel investitorii au fugit, iar miliarde de dolari s-au reorientat către economiile emergente. Fondurile de datorie din aceste piețe au înregistrat intrări record, revitalizând o clasă de active ignorată în ultimul deceniu.

În America Latină, situația rămâne mixtă. Economia Chile s-a contractat pentru a doua lună consecutivă în iunie, din cauza scăderii sectorului minier. În schimb, Mexicul a raportat o creștere peste așteptări în trimestrul al doilea, datorită performanțelor solide din industrie și servicii, în pofida tarifelor impuse de SUA.