Prima pagină » Planul de pace al lui Donald Trump ar putea fi rău pentru Ucraina, Europa și America

Planul de pace al lui Donald Trump ar putea fi rău pentru Ucraina, Europa și America

ANALIZĂ
Planul de pace al lui Donald Trump ar putea fi rău pentru Ucraina, Europa și America
Planul de pace al lui Donald Trump ar putea fi rău pentru Ucraina, Europa și America / Foto: Unsplash

Într-o amplă analiză pe marginea planului de pace pentru Ucraina, analiștii The Economist sunt deosebit de critici cu propunerile venite din partea Statelor Unite. Planul este un amestec trist de oportunism gol și miopie strategică, scrie sursa citată. „În ciuda problemelor fiscale grave ale Europei, liderii ei trebuie să găsească bani pentru a menține Ucraina în luptă, chiar dacă asta ar putea însemna să lupte fără America”, sugerează The Economist. Lupta ar fi disperată, iar nota de plată ar fi mare. Ar rămâme, totuși, mult mai mică decât costul apărării NATO împotriva amenințării Rusiei, dacă Ucraina s-ar prăbuși, mai scrie sursa citată. 

Ucraina se confruntă cu „unul dintre cele mai dificile momente din istorie”

Aproape că nici nu poți să te decizi dacă ar trebui să râzi sau să intri în panică, scrie The Economist. Planul de pace în 28 de puncte pe care America îl promovează ca bază pentru încheierea războiului din Ucraina este atât de prost conceput, atât de vag, atât de dezechilibrat și atât de nepractic, încât, într-o lume mai normală, probabil că nu ar fi văzut niciodată lumina zilei. Iar dacă s-ar fi strecurat spre zona publică, ar fi fost abandonat cu discreție, își începe The Economist o pledoarie extrem de severă.

Acestea, însă, nu sunt vremuri tocmai obișnuite. Rămâne, deci, posibil, chiar foarte probabil, ca președintele Donald Trump să insiste ca Ucraina să accepte planul (sau ceva foarte asemănător) până la Ziua Recunoștinței. Dacă președintele Volodimir Zelenski refuză, Trump ar putea tăia accesul Ucrainei la informații și la sistemele avansate de arme. A mai făcut asta, cu efecte devastatoare, la începutul acestui an. La Kiev, pe 21 noiembrie, Zelenski s-a adresat, printr-un discurs video, națiunii, spunând că Ucraina se confruntă cu „unul dintre cele mai dificile momente din istoria sa”. Probabil că Voltaire a rezumat mai bine situația: Doamne, apără-mă de prietenii mei, comentează The Economist.

Ce primește fiecare prin acest acord

Planul, consideră sursa citată, este foarte vag și foarte ciudat. Împiedică, printre altele, Ucraina să lanseze atacuri cu rachete asupra Moscovei sau asupra orașului Sankt Petersburg, dar nicăieri altundeva în Rusia. Totodată, nu impune nicio limită în ceea ce privește loviturile rusești. În înțelegerea analiștilor The Economist, în cazul în care acest plan s-ar aplica, Rusia ar urma să fie recompensată pentru încetarea războiului cu tot teritoriul pe care l-a cucerit și cu încă ceva în plus. Va primi și recompense pe care nu le-a cucerit: în primul rând, urmează să fie primită înapoi în comunitatea internațională, inclusiv în G8. De asemenea, i se vor ridica sancțiunile și va beneficia de oportunități generoase de a face bani. Ucraina primește încetarea focului, propriile șanse de a face bani și garanții americane că Rusia nu o va mai ataca.

De ce ar fi asta atât de rău? Pentru început, detaliile acestui acord conturează un viitor profund nesigur pentru Ucraina. Zelenski ar ceda orașe mari, pline de oameni, care vor fi predați Rusiei. De asemenea, ar ceda și vastele fortificații pe care Ucraina le-a construit în ultimii trei ani, paralizându-și propria apărare. În termenii acordului, Ucraina trebuie să își limiteze armata la 600.000 de soldați, în timp ce Rusia nu se confruntă cu nicio limită. Nicio trupă NATO nu poate fi staționată pe teritoriul ucrainean, ceea ce înseamnă sfârșitul planurilor europene – despre care am presupus până acum că ar fi sprijinite de America – de a staționa acolo o „forță de reasigurare”.

„Trump își tratează aliații europeni cu dispreț”

The Economist consideră că planul de pace american recompensează din plin agresiunea lui Putin. Aceasta ar putea fi pentru liderul de la Kremlin o motivație să lovească din nou Ucraina. De altfel, planul îi oferă președintelui Rusiei timp și bani să-și reconstriască armatele de care are nevoie pentru a-și realiza obiectivul pe termen lung. Acesta obiectiv ar fi, scrie The Economist, acela de a amenința și de a constrânge țările aflate de-a lungul frontierei Rusiei, de la Arctica – la Marea Neagră. Putin a încălcat în serie acordurile internaționale. Va ști că, cel puțin sub Trump, America își tratează aliații europeni cu dispreț. Aceștia nu au fost consultați în elaborarea planului. America deschide o cutie a Pandorei. Japonia și Coreea de Sud vor lua aminte. Privind spre Taiwan, probabil că și China va face același lucru.

Oamenii lui Trump argumentează că o astfel de lectură ar fi absolut pesimistă și că se ignoră garanțiile de securitate pe care America le oferă Ucrainei. Punctul 10 al planului spune că, dacă Rusia invadează, America va declanșa un „răspuns militar coordonat”. Dacă ar fi credibil, comentează The Economist, chiar și această înțelegere ar putea fi tolerabilă. Dar nu este credibil.

Ar intra America în război pentru Ucraina?

Sub președinții Barack Obama și Joe Biden, America a precizat întotdeauna că nu va intra în vreun război direct cu Rusia pentru Ucraina. Sub Trump, nu este clar dacă America ar intra în război cu Rusia nici măcar pentru NATO. Planul pentru Ucraina face ca „garanția” pe care o oferă America să depindă în întregime de capriciile lui Trump, comentează sursa citată. Oricum, angajamentul nici măcar nu va fi susținut de Congresul american.

Punctul 10 stipulează, de asemenea, că America va fi plătită pentru că este de acord să sprijine Ucraina. Istoria războaielor purtate de mercenari sugerează că, dacă o armată nu își asumă o responsabilitate de bunăvoie, nici nu putem avea încredere că va apărea la datorie.

Acest plan pare mai mult decât înțelegere proastă, scrie The Economist. Este, de fapt, un ultimatum. Întreabă-te doar: dacă planul ar oferi salvarea Ucrainei , de ce ar trebui Trump să-l forțeze pe Zelenski? Dacă aliații europeni ai Americii ar crede că planul este înțelept, de ce s-ar grăbi acum să găsească o modalitate — orice modalitate — de a-l bloca?

Ucraina trebuie să înfrunte realitatea

Din tabăra lui Trump ni se spune că Ucraina trebuie să înfrunte realitatea: pierde teritoriu pe front și orice acord trebuie să reflecte asta. Orașele și sistemul ei energetic sunt bombardate noapte de noapte de drone și rachete rusești. Zelenski este bântuit de un uriaș scandal de corupție. Zeci de milioane de dolari ar fi fost furați de oficiali ucrainieni. Scandalul poate ajunge până la vârful administrației Zelenski.

Totuși, Trump nu acționează ca și cum America ar fi aliatul Ucrainei, scrie, în continuare, The Economist. Trump vede aceste slăbiciuni mai degrabă ca pe ceva care trebuie exploatat, nu ca pe ceva ce trebuie reparat. În toată perioada acestui război, America și Europa i-au furnizat Ucrainei prea puține și prea târziu. În prezent, America este plătită pentru a-i furniza arme. Luna trecută, Europa nu a reușit să cadă de acord asupra unui plan de confiscare a activelor rusești pentru a-i furniza Ucrainei 140 de miliarde de euro (160 de miliarde de dolari). (Conform planului lui Trump, acei bani ar intra acum sub control american și ar fi folosiți pentru a genera profit pentru America, scrie sursa citată). Liderii europeni, reuniți la acest sfârșit de săptămână într-un modul de panică, plătesc un preț amar pentru eșecul pe care l-au avut în a prelua inițiativa. Aceasta este o condamnare a lipsei lor de viziune.

Dacă discuțiile se împotmolesc, Trump își va pierde interesul

Unde se află, în acest caz, Zelenski? Ucraina ar trebui să facă tot ce poate pentru a evita să lupte împotriva lui Trump, precum și împotriva lui Putin. Așadar, cea mai bună cale de acțiune este să-i mulțumească lui Trump pentru eforturile sale înțelepte și să se angajeze în discuții pe marginea planului. Dacă discuțiile se împotmolesc, Trump își va pierde, în cele din urmă, interesul.

Zelenski ar trebui, de asemenea, să se aștepte la mai mult sprijin din partea Europei. Liderii europeni trebuie să se conecteze imediat cu republicani simpatizanți din Congres pentru a-l avertiza pe Trump să nu meargă înainte cu planul în forma actuală, continuă sursa citată. În ciuda problemelor fiscale grave ale Europei, liderii ei trebuie să găsească bani pentru a menține Ucraina în luptă. Iar asta ar însemna acum să lupte fără America. Lupta ar fi disperată, iar nota de plată ar fi mare. Ar rămâme, totuși, mult mai mică decât costul apărării NATO împotriva amenințării Rusiei, dacă Ucraina s-ar prăbuși. Actualul plan american este periculos nu doar pentru Ucraina, ci și pentru Europa. Așa că liderii europeni trebuie să treacă acum de la indignare la acțiune. Au pierdut deja mult prea mult timp cu gândirea iluzorie.

Este un moment periculos. Președinte american nu este constrâns nici măcar de interesele Americii. Este motivat de – cine știe? – viziuni despre profituri grase pentru companiile americane, la care se adaugă o aversiune personală față de Zelenski, iluzii despre Putin și un fals sentiment despre ce înseamnă să fii om de stat. Într-un asemenea amestec, se poate întâmpla orice, conchide The Economist.

Alte articole importante
„Beerflation” la Oktoberfest: berea costă de cinci ori mai mult decât în 1985
„Beerflation” la Oktoberfest: berea costă de cinci ori mai mult decât în 1985
Prețul berii servite la Oktoberfest, celebrul festival organizat anual la München, a crescut mult mai rapid decât inflația generală din Germania în ultimele patru decenii. În 2026, vizitatorii vor plăti în medie 15,61 euro pentru o halbă de un litru, de aproape cinci ori mai mult decât echivalentul prețului din 1985. Analiza evoluției prețurilor a […]
BEI intră în cursa reactoarelor nucleare modulare mici. Primul împrumut, acordat unui startup din Finlanda
BEI intră în cursa reactoarelor nucleare modulare mici. Primul împrumut, acordat unui startup din Finlanda
Banca Europeană de Investiții (BEI) face primul pas concret în finanțarea reactoarelor nucleare modulare mici (SMR), tehnologie considerată una dintre direcțiile importante pentru dezvoltarea viitoare a producției de energie în Europa. Instituția financiară a anunțat marți că va acorda un împrumut de 40 de milioane de euro companiei finlandeze Steady Energy, care dezvoltă un astfel […]
Construcțiile au ajuns la 253 mld. lei cifră de afaceri. Sectorul a crescut cu 80% în cinci ani
Companii
Construcțiile au ajuns la 253 mld. lei cifră de afaceri. Sectorul a crescut cu 80% în cinci ani
Companiile din construcții au încheiat anul 2025 cu o cifră de afaceri totală de 253 miliarde de lei, în creștere cu 5% față de anul anterior și cu 80% peste nivelul din 2021. Profitul net al sectorului a ajuns la 26 miliarde de lei, în timp ce marja netă de profit s-a menținut în ultimii […]
Energia pentru iarna viitoare trece de 1.000 de lei/MWh. CE Oltenia vinde din nou mai scump
Companii
Energia pentru iarna viitoare trece de 1.000 de lei/MWh. CE Oltenia vinde din nou mai scump
Prețul energiei electrice cu livrare în primul trimestru din 2027 a depășit pentru prima dată pragul de 1.000 de lei/MWh pe piața la termen din România. Complexul Energetic Oltenia a încheiat o tranzacție la 1.005 lei/MWh, într-un context în care energia pentru perioada rece se scumpește, iar producătorul pe bază de cărbune își valorifică tot […]
Trei miliarde de euro rămân între șantiere și conturile constructorilor. Patronatele cer bani pentru continuarea investițiilor
Trei miliarde de euro rămân între șantiere și conturile constructorilor. Patronatele cer bani pentru continuarea investițiilor
Constructorii reclamă un decalaj de aproximativ 3 miliarde de euro între valoarea lucrărilor executate prin PNRR și sumele efectiv încasate. Federația Patronatelor Societăților din Construcții (FPSC) avertizează că diferența pune presiune pe lichiditatea companiilor și cere asigurarea finanțării pentru proiectele care trebuie să continue după încheierea PNRR. Lucrări de 6 miliarde de euro, încasări de […]
Acciza la motorină rămâne redusă cu 25% în următoarele două săptămâni
Acciza la motorină rămâne redusă cu 25% în următoarele două săptămâni
Ministerul Finanțelor menține reducerea de 25% a accizei la motorina standard în perioada 16-30 septembrie 2026, după reevaluarea bilunară prevăzută de mecanismul introdus prin Legea nr. 162/2026. Acciza efectivă rămâne la 2.103 lei/1.000 de litri Reducerea de 25% înseamnă o diminuare a accizei cu 701,07 lei/1.000 de litri, respectiv 829,69 lei pe tonă. Astfel, în […]