Prima pagină » Planul de pace al lui Donald Trump ar putea fi rău pentru Ucraina, Europa și America

Planul de pace al lui Donald Trump ar putea fi rău pentru Ucraina, Europa și America

ANALIZĂ
Planul de pace al lui Donald Trump ar putea fi rău pentru Ucraina, Europa și America
Planul de pace al lui Donald Trump ar putea fi rău pentru Ucraina, Europa și America / Foto: Unsplash

Într-o amplă analiză pe marginea planului de pace pentru Ucraina, analiștii The Economist sunt deosebit de critici cu propunerile venite din partea Statelor Unite. Planul este un amestec trist de oportunism gol și miopie strategică, scrie sursa citată. „În ciuda problemelor fiscale grave ale Europei, liderii ei trebuie să găsească bani pentru a menține Ucraina în luptă, chiar dacă asta ar putea însemna să lupte fără America”, sugerează The Economist. Lupta ar fi disperată, iar nota de plată ar fi mare. Ar rămâme, totuși, mult mai mică decât costul apărării NATO împotriva amenințării Rusiei, dacă Ucraina s-ar prăbuși, mai scrie sursa citată. 

Ucraina se confruntă cu „unul dintre cele mai dificile momente din istorie”

Aproape că nici nu poți să te decizi dacă ar trebui să râzi sau să intri în panică, scrie The Economist. Planul de pace în 28 de puncte pe care America îl promovează ca bază pentru încheierea războiului din Ucraina este atât de prost conceput, atât de vag, atât de dezechilibrat și atât de nepractic, încât, într-o lume mai normală, probabil că nu ar fi văzut niciodată lumina zilei. Iar dacă s-ar fi strecurat spre zona publică, ar fi fost abandonat cu discreție, își începe The Economist o pledoarie extrem de severă.

Acestea, însă, nu sunt vremuri tocmai obișnuite. Rămâne, deci, posibil, chiar foarte probabil, ca președintele Donald Trump să insiste ca Ucraina să accepte planul (sau ceva foarte asemănător) până la Ziua Recunoștinței. Dacă președintele Volodimir Zelenski refuză, Trump ar putea tăia accesul Ucrainei la informații și la sistemele avansate de arme. A mai făcut asta, cu efecte devastatoare, la începutul acestui an. La Kiev, pe 21 noiembrie, Zelenski s-a adresat, printr-un discurs video, națiunii, spunând că Ucraina se confruntă cu „unul dintre cele mai dificile momente din istoria sa”. Probabil că Voltaire a rezumat mai bine situația: Doamne, apără-mă de prietenii mei, comentează The Economist.

Ce primește fiecare prin acest acord

Planul, consideră sursa citată, este foarte vag și foarte ciudat. Împiedică, printre altele, Ucraina să lanseze atacuri cu rachete asupra Moscovei sau asupra orașului Sankt Petersburg, dar nicăieri altundeva în Rusia. Totodată, nu impune nicio limită în ceea ce privește loviturile rusești. În înțelegerea analiștilor The Economist, în cazul în care acest plan s-ar aplica, Rusia ar urma să fie recompensată pentru încetarea războiului cu tot teritoriul pe care l-a cucerit și cu încă ceva în plus. Va primi și recompense pe care nu le-a cucerit: în primul rând, urmează să fie primită înapoi în comunitatea internațională, inclusiv în G8. De asemenea, i se vor ridica sancțiunile și va beneficia de oportunități generoase de a face bani. Ucraina primește încetarea focului, propriile șanse de a face bani și garanții americane că Rusia nu o va mai ataca.

De ce ar fi asta atât de rău? Pentru început, detaliile acestui acord conturează un viitor profund nesigur pentru Ucraina. Zelenski ar ceda orașe mari, pline de oameni, care vor fi predați Rusiei. De asemenea, ar ceda și vastele fortificații pe care Ucraina le-a construit în ultimii trei ani, paralizându-și propria apărare. În termenii acordului, Ucraina trebuie să își limiteze armata la 600.000 de soldați, în timp ce Rusia nu se confruntă cu nicio limită. Nicio trupă NATO nu poate fi staționată pe teritoriul ucrainean, ceea ce înseamnă sfârșitul planurilor europene – despre care am presupus până acum că ar fi sprijinite de America – de a staționa acolo o „forță de reasigurare”.

„Trump își tratează aliații europeni cu dispreț”

The Economist consideră că planul de pace american recompensează din plin agresiunea lui Putin. Aceasta ar putea fi pentru liderul de la Kremlin o motivație să lovească din nou Ucraina. De altfel, planul îi oferă președintelui Rusiei timp și bani să-și reconstriască armatele de care are nevoie pentru a-și realiza obiectivul pe termen lung. Acesta obiectiv ar fi, scrie The Economist, acela de a amenința și de a constrânge țările aflate de-a lungul frontierei Rusiei, de la Arctica – la Marea Neagră. Putin a încălcat în serie acordurile internaționale. Va ști că, cel puțin sub Trump, America își tratează aliații europeni cu dispreț. Aceștia nu au fost consultați în elaborarea planului. America deschide o cutie a Pandorei. Japonia și Coreea de Sud vor lua aminte. Privind spre Taiwan, probabil că și China va face același lucru.

Oamenii lui Trump argumentează că o astfel de lectură ar fi absolut pesimistă și că se ignoră garanțiile de securitate pe care America le oferă Ucrainei. Punctul 10 al planului spune că, dacă Rusia invadează, America va declanșa un „răspuns militar coordonat”. Dacă ar fi credibil, comentează The Economist, chiar și această înțelegere ar putea fi tolerabilă. Dar nu este credibil.

Ar intra America în război pentru Ucraina?

Sub președinții Barack Obama și Joe Biden, America a precizat întotdeauna că nu va intra în vreun război direct cu Rusia pentru Ucraina. Sub Trump, nu este clar dacă America ar intra în război cu Rusia nici măcar pentru NATO. Planul pentru Ucraina face ca „garanția” pe care o oferă America să depindă în întregime de capriciile lui Trump, comentează sursa citată. Oricum, angajamentul nici măcar nu va fi susținut de Congresul american.

Punctul 10 stipulează, de asemenea, că America va fi plătită pentru că este de acord să sprijine Ucraina. Istoria războaielor purtate de mercenari sugerează că, dacă o armată nu își asumă o responsabilitate de bunăvoie, nici nu putem avea încredere că va apărea la datorie.

Acest plan pare mai mult decât înțelegere proastă, scrie The Economist. Este, de fapt, un ultimatum. Întreabă-te doar: dacă planul ar oferi salvarea Ucrainei , de ce ar trebui Trump să-l forțeze pe Zelenski? Dacă aliații europeni ai Americii ar crede că planul este înțelept, de ce s-ar grăbi acum să găsească o modalitate — orice modalitate — de a-l bloca?

Ucraina trebuie să înfrunte realitatea

Din tabăra lui Trump ni se spune că Ucraina trebuie să înfrunte realitatea: pierde teritoriu pe front și orice acord trebuie să reflecte asta. Orașele și sistemul ei energetic sunt bombardate noapte de noapte de drone și rachete rusești. Zelenski este bântuit de un uriaș scandal de corupție. Zeci de milioane de dolari ar fi fost furați de oficiali ucrainieni. Scandalul poate ajunge până la vârful administrației Zelenski.

Totuși, Trump nu acționează ca și cum America ar fi aliatul Ucrainei, scrie, în continuare, The Economist. Trump vede aceste slăbiciuni mai degrabă ca pe ceva care trebuie exploatat, nu ca pe ceva ce trebuie reparat. În toată perioada acestui război, America și Europa i-au furnizat Ucrainei prea puține și prea târziu. În prezent, America este plătită pentru a-i furniza arme. Luna trecută, Europa nu a reușit să cadă de acord asupra unui plan de confiscare a activelor rusești pentru a-i furniza Ucrainei 140 de miliarde de euro (160 de miliarde de dolari). (Conform planului lui Trump, acei bani ar intra acum sub control american și ar fi folosiți pentru a genera profit pentru America, scrie sursa citată). Liderii europeni, reuniți la acest sfârșit de săptămână într-un modul de panică, plătesc un preț amar pentru eșecul pe care l-au avut în a prelua inițiativa. Aceasta este o condamnare a lipsei lor de viziune.

Dacă discuțiile se împotmolesc, Trump își va pierde interesul

Unde se află, în acest caz, Zelenski? Ucraina ar trebui să facă tot ce poate pentru a evita să lupte împotriva lui Trump, precum și împotriva lui Putin. Așadar, cea mai bună cale de acțiune este să-i mulțumească lui Trump pentru eforturile sale înțelepte și să se angajeze în discuții pe marginea planului. Dacă discuțiile se împotmolesc, Trump își va pierde, în cele din urmă, interesul.

Zelenski ar trebui, de asemenea, să se aștepte la mai mult sprijin din partea Europei. Liderii europeni trebuie să se conecteze imediat cu republicani simpatizanți din Congres pentru a-l avertiza pe Trump să nu meargă înainte cu planul în forma actuală, continuă sursa citată. În ciuda problemelor fiscale grave ale Europei, liderii ei trebuie să găsească bani pentru a menține Ucraina în luptă. Iar asta ar însemna acum să lupte fără America. Lupta ar fi disperată, iar nota de plată ar fi mare. Ar rămâme, totuși, mult mai mică decât costul apărării NATO împotriva amenințării Rusiei, dacă Ucraina s-ar prăbuși. Actualul plan american este periculos nu doar pentru Ucraina, ci și pentru Europa. Așa că liderii europeni trebuie să treacă acum de la indignare la acțiune. Au pierdut deja mult prea mult timp cu gândirea iluzorie.

Este un moment periculos. Președinte american nu este constrâns nici măcar de interesele Americii. Este motivat de – cine știe? – viziuni despre profituri grase pentru companiile americane, la care se adaugă o aversiune personală față de Zelenski, iluzii despre Putin și un fals sentiment despre ce înseamnă să fii om de stat. Într-un asemenea amestec, se poate întâmpla orice, conchide The Economist.

Alte articole importante
Facturi mai mici la gaze pentru milioane de români. ANRE reduce tariful mediu de distribuție cu peste 7% de la 1 iulie
Facturi mai mici la gaze pentru milioane de români. ANRE reduce tariful mediu de distribuție cu peste 7% de la 1 iulie
Românii racordați la rețelele de gaze naturale vor beneficia, începând cu 1 iulie 2026, de tarife mai mici pentru serviciul de distribuție, după ce Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) a aprobat noul pachet de tarife reglementate aplicabile la nivel național. Decizia vizează cei 27 de operatori de distribuție licențiați din România și […]
Bruxelles-ul deja își planifică următoarea criză bancară
Bruxelles-ul deja își planifică următoarea criză bancară
Bruxelles-ul pregătește deja terenul pentru următoarea criză bancară. La trei ani după colapsul Credit Suisse și la aproape două decenii de la criza financiară globală din 2008, Comisia Europeană lucrează la un nou mecanism menit să împiedice transformarea falimentului unei bănci majore într-o problemă sistemică pentru întreaga economie europeană. Potrivit unui document confidențial consultat de […]
Costurile de împrumut ale României se reduc după detensionarea conflictului din Orientul Mijlociu. Ce se întâmplă cu dobânzile și petrolul
Costurile de împrumut ale României se reduc după detensionarea conflictului din Orientul Mijlociu. Ce se întâmplă cu dobânzile și petrolul
România beneficiază de un val de optimism pe piețele financiare internaționale, după semnalele privind o posibilă normalizare a relațiilor dintre Statele Unite și Iran. Relaxarea tensiunilor geopolitice a avut efecte imediate asupra piețelor de obligațiuni și asupra cotațiilor petrolului, iar investitorii au început să reevalueze riscurile din regiune. Costurile de finanțare ale statului român au […]
Doi frați, două voturi opuse și aceeași concluzie după un deceniu de Brexit
Doi frați, două voturi opuse și aceeași concluzie după un deceniu de Brexit
La un deceniu după referendumul care a schimbat cursul Marii Britanii, doi frați din Nottingham, aflați cândva în tabere opuse, ajung la aceeași concluzie: Brexitul nu a adus rezultatele pe care le sperau. Deși au votat diferit în 2016 și au apărat cu pasiune poziții contrare, astăzi amândoi privesc cu dezamăgire efectele ieșirii Regatului Unit […]
România, în centrul planurilor SpaceX din Europa. ANCOM: „Se apropie de 100 de milioane de euro investiți”
Tehnologie
România, în centrul planurilor SpaceX din Europa. ANCOM: „Se apropie de 100 de milioane de euro investiți”
România este pe cale să devină cea mai importantă țară europeană pentru infrastructura dezvoltată de compania lui Elon Musk, potrivit unui anunț făcut de vicepreședintele Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM), Pavel Popescu. Oficialul a susținut că investițiile realizate deja de SpaceX în România se ridică la zeci de milioane de euro […]
Expansiunea platformelor non-UE ar putea costa România 1,78 miliarde de lei și mii de locuri de muncă. Avertisment privind dezechilibrele din comerțul online
Macroeconomie
Expansiunea platformelor non-UE ar putea costa România 1,78 miliarde de lei și mii de locuri de muncă. Avertisment privind dezechilibrele din comerțul online
Creșterea rapidă a platformelor de comerț electronic din afara Uniunii Europene ar putea avea efecte semnificative asupra economiei României, dacă nu sunt implementate reguli considerate echitabile de concurență, arată un studiu realizat de Academia de Studii Economice din București, citat de Asociația Română a Magazinelor Online (ARMO). Potrivit analizei, efectele nu se rezumă doar la […]