Povara ascunsă din bugetul României. Dobânzile la datorie ar putea costa statul 30 de miliarde de euro în 2026

Bugetul României pentru anul 2026 ascunde o problemă majoră care apasă tot mai greu asupra finanțelor publice: costul dobânzilor la datoria publică. Potrivit consultantului economic Adrian Negrescu, adevărata provocare pentru finanțele statului nu este doar nivelul deficitului sau creșterea cheltuielilor, ci suma uriașă pe care România trebuie să o plătească anual pentru împrumuturile contractate.

Analistul economic Adrian Negrescu avertizează că factura totală pentru dobânzile plătite ar putea ajunge în acest an la aproximativ 30 de miliarde de euro, o sumă record pentru bugetul public. Explicația ține de creșterea rapidă a datoriei statului în ultimii ani și de costurile mai ridicate la care România este nevoită să se împrumute pe piețele financiare internaționale.

Dobânzi mai mici procentual, dar plăți mai mari în realitate

În aparență, situația pare să se îmbunătățească. Dobânzile cerute investitorilor pentru împrumuturile acordate statului român au început să scadă ușor față de perioada de vârf din ultimii ani. Cu toate acestea, efectul real asupra bugetului este invers. Sumele totale plătite cresc, deoarece dobânzile se aplică unei datorii publice mult mai mari decât în trecut.

Analiză ESET: Peste 25.000 de aptitudini AI au fost considerate suspecte, iar mii conțineau malware

18:57

Viața după Orban: companiile apropiate fostei puteri se pregătesc pentru noua eră politică din Ungaria

17:45

Economistul explică această situație într-o analiză publicată online, conform Agerpres: „Adevărata problemă a bugetului pe 2026 o reprezintă însă dobânzile la credite”. El subliniază că, deși costurile procentuale ale împrumuturilor s-au redus pe piețele internaționale de la aproximativ 8-9% la o medie de 6-7%, statul ajunge să plătească mai mult în termeni absoluți.

Motivul este creșterea rapidă a datoriei publice și faptul că statul trebuie să refinanțeze împrumuturi mai vechi la costuri mai mari decât în urmă cu câțiva ani. În acest context, Adrian Negrescu avertizează: „În 2026, nota de plată a împrumutului public este de aproximativ 30 miliarde euro”.

Rostogolirea datoriei, una dintre cele mai mari presiuni asupra bugetului

Una dintre principalele probleme semnalate de economiști este mecanismul prin care statul este obligat să refinanțeze constant datoria existentă.

Pe măsură ce împrumuturile vechi ajung la scadență, statul trebuie să contracteze credite noi pentru a le plăti. Acest proces, cunoscut drept „rostogolirea datoriei”, devine tot mai costisitor atunci când dobânzile sunt mai mari decât în momentul contractării împrumuturilor inițiale.

În cazul României, multe dintre creditele luate cu ani în urmă aveau costuri semnificativ mai mici decât cele disponibile în prezent pe piețele financiare. Astfel, chiar dacă dobânzile au început recent să scadă ușor, nivelul actual rămâne mai ridicat decât în urmă cu cinci sau șase ani, ceea ce amplifică presiunea asupra bugetului.

Cheltuielile statului cresc cu zeci de miliarde de lei

În paralel cu aceste costuri financiare, bugetul pentru 2026 prevede și o creștere semnificativă a cheltuielilor totale ale statului. Potrivit analizei realizate de Adrian Negrescu, acestea sunt mai mari cu aproximativ 56 de miliarde de lei comparativ cu anul precedent.

O parte importantă din această sumă provine însă din fonduri europene. Aproximativ 23 de miliarde de lei reprezintă bani atrași prin programe europene, inclusiv prin mecanismele de finanțare asociate planurilor de investiții și infrastructură. Acești bani apar atât la capitolul venituri, cât și la cheltuieli, deoarece sunt folosiți pentru finanțarea proiectelor publice.

După eliminarea fondurilor europene din calcul, rămâne o creștere a cheltuielilor de aproximativ 33 de miliarde de lei, sumă care reflectă costurile de funcționare ale statului.

Cheltuieli mai mari pentru bunuri, servicii și personal

Bugetul include și majorări în mai multe capitole importante ale cheltuielilor publice. Cheltuielile pentru bunuri și servicii achiziționate de instituțiile statului cresc cu aproximativ 5 miliarde de lei. Chiar dacă această creștere este semnificativă, ea rămâne sub nivelul estimat al inflației, ceea ce indică o ușoară temperare a ritmului achizițiilor publice.

Un alt punct sensibil îl reprezintă cheltuielile cu personalul bugetar. Acestea vor crește cu aproximativ 500 de milioane de lei, în pofida unor măsuri de reducere a personalului în administrația publică locală.

Statul estimează economii de aproximativ 1,6 miliarde de lei în primele șase luni ale anului, generate de reorganizări și disponibilizări în sectorul public.

Creșterea salariului minim ar putea anula economiile

Economiile obținute în prima parte a anului ar putea fi însă anulate în a doua jumătate a lui 2026. Motivul este intrarea în vigoare a majorării salariului minim pe economie, o măsură care are efecte în lanț asupra întregului sistem de salarizare din sectorul public.

Potrivit economistului, această creștere va determina automat ajustarea grilei salariale în multe instituții ale statului, ceea ce va genera cheltuieli suplimentare.

În opinia lui Adrian Negrescu, această decizie are și efecte inflaționiste, deoarece majorarea salariului minim influențează indirect costurile din întreaga economie.

Un buget considerat mai realist decât cel anterior

În ansamblu, analistul consideră că bugetul pentru 2026 este mai realist decât cel din anul precedent. El amintește că proiectul bugetar anterior a fost criticat pentru estimări considerate nerealiste, inclusiv prognoze optimiste privind veniturile generate prin digitalizare sau creșterea economică.

Pentru 2026, estimările oficiale indică o creștere economică de aproximativ 1%, iar valoarea Produsului Intern Brut este proiectată la circa 2.045 miliarde de lei. Documentul publicat de Ministerul Finanțelor arată că deficitul bugetar este estimat la 6,2% din PIB, ceea ce ar însemna aproximativ 127,7 miliarde de lei. Autoritățile estimează că acest deficit ar urma să scadă la 5,1% din PIB în 2027, însă evoluția reală a economiei și nivelul încasărilor bugetare vor juca un rol decisiv în confirmarea acestor prognoze.