Raport UBS 2025: Averea medie pe adult în România scade, în timp ce Ungaria și Italia conduc creșterea în Europa

Potrivit Raportului privind averea globală publicat de UBS, averea medie pe adult în România a înregistrat scăderi moderate în ultimul an, în timp ce alte state europene au înregistrat creșteri spectaculoase. Ungaria se află în fruntea clasamentului, urmată de Lituania și Suedia, semnalând o redistribuire semnificativă a bogăției în regiune. Analiza evidențiază dezechilibrele economice la nivel european și factorii care influențează aceste evoluții.

Averea medie pe adult în România scade

Conform raportului UBS, România a înregistrat o scădere moderată a averii medii pe adult în ultimele 12 luni. Deși țara nu se numără printre cele mai afectate economii ale Europei, dinamica negativă arată că nivelul de prosperitate financiară al românilor a stagnat sau chiar s-a diminuat ușor în comparație cu statele vecine.

Această tendință este influențată de mai mulți factori, printre care inflația ridicată din ultimii ani, deprecierea monedei naționale față de euro, precum și încetinirea creșterii economice. În plus, nivelul ridicat al ratelor dobânzilor și costurile mai mari ale creditării au afectat capacitatea populației de a economisi și investi, contribuind la scăderea averii nete pe adult.

BNR: Economia României riscă să intre în teritoriu negativ, iar modelul bazat pe consum și costuri reduse își atinge limitele

09:26

Prețul petrolului coboară pe fondul perspectivelor de aprovizionare mai bune și a speranțelor privind negocierile SUA-Iran

08:12

În raportul UBS, România nu este prezentată ca un caz alarmant, dar diferența față de țările din fruntea clasamentului sugerează un decalaj tot mai vizibil în ceea ce privește acumularea de capital și creșterea bunăstării personale.

Ungaria, liderul creșterii averii în Europa

Pe de altă parte, Ungaria a înregistrat cea mai mare creștere a averii cetățenilor săi în ultimul an la nivel european. Această performanță surprinzătoare se datorează unui mix de politici economice, stabilității cursului valutar și creșterii veniturilor disponibile ale populației.

Experții UBS subliniază că reformele fiscale, investițiile străine și un sector industrial competitiv au alimentat această creștere a averii nete. Ungaria a beneficiat și de o revenire rapidă după criza economică provocată de pandemie, reușind să stimuleze atât consumul intern, cât și exporturile.

În contextul european, această evoluție poziționează Ungaria ca un exemplu de adaptabilitate și reziliență financiară, depășind chiar și economii cu tradiție de stabilitate, precum cele din vestul Europei.

Lituania și Suedia, în fruntea clasamentului

După Ungaria, Lituania și Suedia completează topul țărilor europene cu cele mai mari creșteri ale averii nete pe adult.

• Lituania a înregistrat o evoluție pozitivă susținută de creșterea economică bazată pe tehnologie și inovație, dar și de investițiile în sectorul serviciilor. Stabilitatea politică și atragerea fondurilor europene au contribuit, de asemenea, la creșterea bogăției cetățenilor.

• Suedia, deși o economie dezvoltată și matură, a reușit să își consolideze și mai mult poziția în raport cu media europeană. Creșterea valorii activelor financiare, a pieței imobiliare și politicile sociale eficiente au sprijinit acumularea de avere în rândul populației.

Context european: polarizare a bogăției

Raportul UBS evidențiază un fenomen mai amplu: polarizarea averii în Europa. În timp ce anumite state est-europene și nordice înregistrează creșteri accelerate, alte țări – inclusiv România – se confruntă cu stagnări sau scăderi ale averii medii.

Această polarizare poate fi explicată prin:

• Diferențe în politicile economice și fiscale – țările cu sisteme de impozitare favorabile investițiilor atrag mai mult capital și stimulează economisirea.

• Accesul la fonduri europene și investiții străine – economiile care valorifică eficient aceste resurse accelerează dezvoltarea infrastructurii și a sectoarelor productive.

• Dinamica pieței muncii – statele cu salarii în creștere și cu un grad mai mare de ocupare a forței de muncă reușesc să susțină acumularea de avere personală.