Războiul comercial SUA-China atinge un punct critic. Cu tarife de peste 100% de ambele părți, comerțul global riscă să fie grav perturbat

Conflictul economic dintre SUA și China pare să fi intrat în impas, devenind o adevărată confruntare a orgoliilor în care nici una dintre părți nu pare să cedeze. Cu tarife de peste 100% impuse de ambele tabere, analiștii spun că nu mai vorbim doar despre economie, ci despre cine are ultimul cuvânt într-o lume tot mai fragmentată.

După ce administrația Trump a scos artileria grea, aplicând tarife de 145% mărfurilor chinezești, Beijingul a reacționat imediat, impunând sancțiuni similare, de 125%, mărfurilor americane. Secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, a declarat recent că responsabilitatea de a reduce tensiunile îi revine Chinei însă, în lipsa unui dialog real, fiecare parte se îndârjește și mai tare. Din această cauză, o decuplare economică între cele mai mari puteri economice, care s-au hrănit reciproc timp de mai multe decenii, prinde tot mai mult contur. În acest context, unii se întreabă cine va ieși câștigător din acest război comercial, în timp ce alții sunt de părere că ambele tabere ar putea pierde. Mai mult decât atât, riscul de recesiune la nivel global a crescut semnificativ.

O țintă convenabilă

Agenda protecționistă a lui Donald Trump a lovit aliați și adversari deopotrivă, care au fost afectați de tarifele vamale drastice impuse de SUA. Cu toate acestea, China a fost principala țintă, devenind simbolul nemulțumirilor americane legate de deficitul comercial și de relocarea locurilor de muncă. Costurile economice ale Chinei sunt uriașe. Pierderea accesului la piața americană, coroborată cu incertitudinea crescândă din sistemul comercial global, a lovit în plin sectoarele economiei chineze axate pe exporturi. Avantajul competitiv al acestei țări constă în baza sa de producție uriașă și în lanțurile de aprovizionare foarte bine integrate, în special în industriile verzi și în cele de înaltă tehnologie, precum vehiculele electrice, bateriile și energia solară, domenii care sunt dependente de accesul liber la piețe și de o cerere constantă. De asemenea, restricțiile comerciale impuse de Europa, Canada și SUA vehiculelor electrice produse în China au dus deja la o scădere semnificativă a cererii.

UE alocă peste 390 de milioane de euro pentru 135 de proiecte de mediu și climă. România primește finanțare pentru protejarea vulturilor

16:39

Bursa americană a crescut cu peste 120% în patru ani. Dobânzile ridicate și concentrarea în acțiunile AI pun sub semnul întrebării continuarea raliului

15:25

Creșterea PIB-ului Chinei în primul trimestru din 2025 a depășit așteptările (5,4%), însă economiștii avertizează că efectele noilor tarife se vor resimți în curând. În plus, creșterea economică este afectată și de probleme structurale, și anume supracapacitate industrială, îmbătrânirea populației, șomajul ridicat în rândul tinerilor și discrepanțele regionale adânci, relatează The Conversation. Sectorul imobiliar, care cândva era motorul dezvoltării, a devenit o sursă de tensiuni financiare, iar datoria administrațiilor locale crește, în timp ce sistemul de pensii se apropie de o criză. În aceste condiții, ar fi de dorit ca, pentru ieșirea din acest impas comercial, să aibă loc negocieri cu SUA, dar concesiile unilaterale nu sunt nici fezabile, nici acceptabile politic pentru Beijing.

Coordonare regională

Războaiele tarifare inițiate de Donald Trump nu doar au tensionat relațiile bilaterale, ci au slăbit și bazele sistemului de comerț global. Prin marginalizarea Organizației Mondiale a Comerțului și adoptarea unei abordări tranzacționale, Statele Unite au subminat normele multilaterale și au alimentat tendințele protecționiste. Un efect colateral al acestei instabilități a fost revenirea acordurilor de cooperare regională. În Asia, Parteneriatul Regional Economic Cuprinzător (RCEP), susținut de China și centrat pe blocul ASEAN (Asociația Națiunilor din Asia de Sud-Est), a devenit o alternativă viabilă. Totodată, Parteneriatul Transpacific (CPTPP) continuă să se extindă, după ce Regatul Unit s-a alăturat la finele anului 2024. În America Latină, există diverse alianțe care explorează noi forme de integrare, în speranța de a se proteja în fața valului protecționist. Însă, regionalismul nu este o soluție, deoarece nu poate reproduce amploarea și eficiența comerțului mondial și nici nu poate oferi stabilitatea de care depind exportatorii.

China nu este dispusă să preia singură frâiele conducerii globale

Riscul major este ca lumea să alunece într-o capcană a lipsei de conducere, așa-numita „capcană Kindleberger”, unde nici o putere nu-și asumă rolul de lider pentru a susține bunurile publice globale sau un sistem comercial stabil. Economistul Charles Kindleberger a explicat că Marea Criză Economică nu a fost declanșată de conflicte directe, iar colapsul sistemic al economiei mondiale a fost provocat de absența unei conduceri globale capabilă să mențină echilibrul. Fără o coordonare internațională reînnoită, fragmentarea economică provocată de războaiele tarifare, așa cume ste cel americano-chinez, ar putea duce nu doar la recesiune, ci și la tensiuni geopolitice și militare pe care nici o regiune nu le-ar putea gestiona. China nu pare dispusă și nici capabilă să preia singură frâiele conducerii globale pentru că pune accentul pe preocupările interne decât pe cele externe, și anume pe creșterea economică și stabilitatea socială. Cu toate acestea, Beijingul poate contribui la un cadru mai echilibrat prin colaborare cu Europa, ASEAN și cu țările din Sudul Global. Scopul este de a construi un sistem multipolar, bazat pe cooperare, care să poată susține bunurile publice globale. În mod paradoxal, un efort coordonat al celorlalte națiuni ar putea readuce SUA la masa negocierilor, iar pe termen scurt, acestea ar putea încerca să profite de conflictul comercial dintre cele două mari puteri ale lumii.

Mihai Morcovescu