Cseke Attila fixează calendarul pentru reforma administrației locale: există acum un termen-limită pentru reducerea cheltuielilor, reguli clare din 2027 și garanția că impozitele locale nu ajung la bugetul central.
Pachetul de reformă pentru administrația publică locală a fost repus în transparență publică, într-o formă revizuită față de varianta de anul trecut, iar Ministerul Dezvoltării anunță un calendar clar pentru aplicarea măsurilor. Ministrul Cseke Attila a declarat că proiectul este rezultatul negocierilor din coaliție și că autoritățile sunt pregătite să îl promoveze rapid în procedura guvernamentală.
„Întregul proiect este ajustat conform discuțiilor pe care le-am avut de-a lungul timpului în coaliție. Din punctul de vedere al Ministerului Dezvoltării, suntem pregătiți de o perioadă bună de timp pentru acest proiect legislativ”, a afirmat Cseke Attila, într-o intervenție la Digi24. Potrivit acestuia, forma finală urmează să fie stabilită la nivel politic, după care va intra în circuitul de avizare interministerială și va fi trimisă în Guvern.
Relansarea proiectului vine într-un context în care presiunea pe bugetele locale și pe cheltuielile de personal este în creștere, iar Executivul urmărește eficientizarea aparatului administrativ și reducerea costurilor recurente. Documentul introduce atât termene ferme, cât și sancțiuni pentru autoritățile care nu respectă regulile.
Ministrul a explicat că anul 2026 este gândit ca o perioadă de tranziție, în care primăriile vor avea o marjă de adaptare, însă din 2027 regulile se vor aplica fără alternative. În acest interval, administrațiile locale vor fi obligate să aleagă una dintre variantele prevăzute de lege, în funcție de situația financiară și de structura de personal.
Conform calendarului prezentat de ministru, termenul estimat pentru aplicarea primelor măsuri este 1 iunie 2026, dacă proiectul intră în vigoare la începutul anului. Până la această dată, autoritățile locale vor avea posibilitatea de a opta între două soluții: reducerea cheltuielilor sau diminuarea numărului de posturi.
„Din 2027, nu există decât varianta reducerii numărului de posturi în administrație, în schimb, în 2026 acestea au varianta să reducă fie cheltuielile cu 10%, fie numărul de angajați”, a subliniat Cseke Attila.
Oficialul a precizat că reducerea cheltuielilor de personal este o soluție temporară, acceptată doar pentru anul 2026. Din 2027, singura opțiune legală va fi reducerea efectivă a numărului de posturi, fără alternative. Această abordare urmărește să forțeze o restructurare structurală a aparatului administrativ, nu doar ajustări contabile sau amânări.
În viziunea ministerului, termenul de tranziție ar trebui să permită autorităților locale să își reorganizeze organigramele, să analizeze posturile vacante și să identifice zonele unde pot fi făcute economii fără a afecta funcționarea serviciilor publice.
Totodată, ministrul a respins ideea că reforma ar putea fi amânată sau diluată în anii următori, insistând asupra faptului că din 2027 nu va mai exista nicio opțiune alternativă la reducerea efectivă a personalului.
Una dintre temele sensibile abordate de ministru a fost legată de soarta impozitelor locale. Cseke Attila a respins categoric scenariul potrivit căruia aceste venituri ar putea fi direcționate către bugetul central, în cadrul reformei.
„Impozitele locale sunt venituri ale autorităților locale și nu se pune problema – nici în 2026, nici în alt an – ca aceste venituri să fie luate la bugetul central. Ar fi împotriva oricărui principiu de finanțe publice. (…) Pe pachetul de administrație sunt două variante: varianta reducerii cheltuielilor de personal este una temporară, valabilă pentru 2026. Din 2027 nu mai există decât o singură variantă: reducerea numărului de posturi”, a declarat ministrul.
Mesajul vine pe fondul unor îngrijorări exprimate în spațiul public privind posibila centralizare a resurselor financiare și diminuarea autonomiei locale. Potrivit explicațiilor oferite, reforma nu vizează redistribuirea impozitelor locale, ci exclusiv eficientizarea cheltuielilor și a structurii administrative.
Cseke Attila a reiterat că termenul-limită pentru aplicarea măsurilor este 1 iunie 2026, în ipoteza intrării în vigoare a legii la începutul anului, iar până atunci autoritățile locale trebuie să decidă ce variantă aplică.
Ministrul a insistat asupra faptului că impactul reformei nu va fi uniform în toate unitățile administrativ-teritoriale și că, în numeroase cazuri, ajustările nu vor însemna concedieri.
„Sunt sute de unități administrativ-teritoriale unde reducerea de 30% a numărului de posturi nu va genera reducere de posturi ocupate deloc. Se vor desființa doar posturi vacante, pentru că acolo structura de personal a fost gestionată responsabil și organigrama nu este plină, nu e ocupată, nu sunt ocupate toate posturile”, a explicat Cseke Attila.
Potrivit ministrului, există administrații locale care au gestionat eficient politica de personal, menținând organigrame flexibile și evitând supraîncărcarea cu posturi ocupate. În aceste cazuri, ajustarea cerută de lege se poate realiza prin simpla eliminare a pozițiilor neocupate, fără impact social direct.
„Deci avem, dacă vreți, autorități locale care, gestionând eficient politica de personal, nu vor avea de suferit, în sensul în care se reduc posturi ocupate la cealaltă parte, unde organigrama este complet ocupată sau aproape ocupată”, a mai arătat ministrul.
În schimb, în localitățile unde schema de personal este aproape complet ocupată, reducerea numărului de posturi ar putea presupune reorganizări mai dificile și posibile disponibilizări, în funcție de structura aparatului administrativ și de capacitatea de redistribuire a personalului.
Pachetul de reformă prevede și sancțiuni pentru autoritățile care nu aplică una dintre formulele stabilite în termenul legal. Dacă până la data-limită Consiliul Local nu aprobă una dintre variantele prevăzute, consecințele vor fi financiare.
„Dacă în acest termen Consiliul Local nu aprobă una dintre cele două formule, Direcția de Finanțe Publice Județene va sista alocarea de cote de la bugetul de stat. Este o sancțiune care există deja și în alte mecanisme administrative, nu este o noutate”, a declarat Cseke Attila.
Măsura are rolul de a forța respectarea calendarului și de a evita blocajele administrative sau amânările repetate. Potrivit explicațiilor oferite, mecanismul de sancționare este deja utilizat în alte proceduri și nu reprezintă o inovație legislativă, ci o aplicare a unui instrument existent.
Prin introducerea acestor sancțiuni, Guvernul urmărește să se asigure că autoritățile locale tratează reforma ca pe o obligație legală, nu ca pe o recomandare, și că deciziile sunt adoptate în timp util.