PwC: „Ordonanța trenuleț” sugerează o posibilă relaxare fiscală din 2026, dar deficitul bugetar rămâne marea provocare

Ordonanța de urgență cunoscută sub numele de „trenuleț” transmite mediului de afaceri un semnal că presiunea fiscală ar putea fi redusă începând din 2026, însă acest mesaj este însoțit de incertitudini majore legate de sustenabilitatea finanțelor publice. Concluzia apare într-o analiză realizată de PwC România, care avertizează că, în lipsa unor reforme structurale profunde, reducerea deficitului bugetar va fi dificil de realizat fără măsuri suplimentare.

Consultanții PwC subliniază că documentul adoptat de Guvern lasă să se întrevadă intenția de a tempera fiscalitatea aplicată companiilor, după o perioadă marcată de majorări succesive de taxe. Totuși, aceștia atrag atenția că multe dintre măsuri sunt, deocamdată, doar promisiuni, iar modificarea lor pe parcursul anului 2026 nu poate fi exclusă.

Semnal de predictibilitate pentru companii, dar fără garanții ferme

„Un semnal pentru companii că presiunea fiscală ar putea fi redusă și că seria de creșteri de taxe s-ar putea încheia în 2026 este transmis de ordonanța «trenuleț»”, arată PwC. Analiza indică faptul că înjumătățirea impozitului minim pe cifra de afaceri (IMCA) în 2026, urmată de eliminarea acestuia, precum și eliminarea impozitului specific pe cifra de afaceri (ICAS) și a impozitului pe construcții speciale sugerează intenția Guvernului de a oferi un orizont de predictibilitate mediului de afaceri.

Cel mai puternic smartphone Android din lume: nu este Xiaomi sau Samsung

21:45

Piața auto din România a continuat declinul și în luna februarie

20:55

În același timp, consultanții avertizează că aceste măsuri „reprezintă, deocamdată, promisiuni”, iar contextul bugetar ar putea determina ajustări pe parcursul anului. Potrivit PwC, Guvernul „înțelege că fiscalitatea mărită este împovărătoare, frânează investițiile și, implicit, creșterea economică”, o poziție susținută și de declarații recente ale reprezentanților Fondului Monetar Internațional.

Oficialii FMI au apreciat că măsurile deja adoptate sunt suficiente pentru consolidarea fiscală, însă doar cu condiția menținerii direcției actuale și a disciplinei bugetare.

Deficitul bugetar, problema centrală a anilor următori

În pofida semnalelor de relaxare fiscală, PwC atrage atenția că reducerea deficitului bugetar rămâne extrem de dificilă. Fără majorări de taxe, Guvernul dispune de doar două pârghii majore: raționalizarea cheltuielilor publice și îmbunătățirea colectării taxelor existente.

Datele istorice arată că, în ultimul deceniu, veniturile fiscale ale României s-au situat constant între 25% și 27% din PIB. Pentru a depăși pragul de 30% din PIB, considerat mai apropiat de media europeană, este necesară „în principal, întărirea administrației fiscale și o colectare mai eficientă a taxelor”, subliniază reprezentanții PwC.

Execuția bugetară la 11 luni din 2025, publicată de Ministerul Finanțelor, indică venituri fiscale de 25,6% din PIB la finalul lunii noiembrie, față de 25% în perioada similară a anului anterior. Majorările de fiscalitate din 2025 au adus un plus estimat la aproximativ 0,6% din PIB, însă acest avans este insuficient pentru corectarea dezechilibrelor bugetare.

Presiunea reformelor și riscul revenirii la majorări de taxe

Potrivit analizei PwC, deficitul bugetar ar trebui să scadă în 2026 cu alte două puncte procentuale din PIB, iar trendul de ajustare trebuie să continue gradual până la atingerea unui deficit de 3% din PIB în 2030. „Este evident că trebuie luate măsuri suplimentare pentru un control mult mai riguros al cheltuielilor publice și o colectare mai eficientă a taxelor existente”, avertizează consultanții.

Rapoartele Comisiei Europene arată că România se află pe primul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește decalajele de colectare a TVA și a impozitului pe profit. Deși Agenția Națională de Administrare Fiscală a demarat un proces amplu de digitalizare, rezultatele nu sunt încă la nivelul așteptărilor. În lipsa unor progrese semnificative, varianta majorării de taxe rămâne o opțiune deschisă, susțin autorii analizei.

Ce se schimbă concret pentru companii și investitori

În ceea ce privește impozitarea companiilor, PwC arată că IMCA, ICAS și impozitul pe construcții speciale urmează să fie eliminate din 2027, iar în 2026 IMCA va fi redus de la 1% la 0,5%. Pentru microîntreprinderi, va exista o singură cotă de impozitare de 1%, plafonul de încadrare fiind redus la 100.000 de euro.

Pe de altă parte, investitorii vor resimți o presiune fiscală suplimentară. Începând cu 2026, impozitul de 16% se va aplica veniturilor din dividende distribuite persoanelor fizice, câștigurilor din transferul titlurilor de valoare, instrumentelor financiare derivate și veniturilor din transferul de monedă virtuală.

La nivel local, valoarea impozabilă pe metru pătrat pentru clădiri rezidențiale și terenuri va crește cu aproximativ 170%, impactul fiind semnificativ pentru companiile cu portofolii mari de terenuri. Totodată, cota impozitului special pentru bunurile de valoare mare va crește de la 0,3% la 0,9%.