Regula UE privind „mașinile verzi” din 2035, test major pentru președinția Consiliului UE a Ciprului

Preluarea președinției rotative a Consiliului Uniunii Europene de către Cipru, la 1 ianuarie, vine cu o provocare politică de proporții: gestionarea uneia dintre cele mai sensibile dispute europene ale momentului, legată de viitorul industriei auto și de obiectivele climatice ale UE.

Pentru o țară insulară fără un sector auto relevant, misiunea de a armoniza pozițiile divergente ale marilor puteri industriale, în special Franța și Germania, se anunță un adevărat coșmar diplomatic. În centrul tensiunilor se află regula UE care prevede ca, începând cu 2035, să poată fi vândute doar mașini noi cu emisii zero. Deși legislația a fost adoptată în 2023, presiunile economice și politice din ultimii ani au redeschis frontul negocierilor, arată Politico.

Un compromis fragil între industrie și climă

Pe 16 decembrie, Comisia Europeană a prezentat un nou pachet de măsuri pentru industria auto, care a reaprins conflictul. Executivul european a renunțat la ideea unei interdicții totale și a propus un nou regulament ce stabilește obiective naționale pentru flotele corporative cu emisii zero, adică vehiculele deținute sau închiriate de companii.

Vor funcționa tehnologiile dezvoltate pentru războiul din Ucraina în Arctica? WSJ află detalii

12:04

ANALIZĂ

Digitalizarea avansează în Ungaria, dar automatizarea și conformitatea rămân puncte sensibile pentru companii

11:15

Această mișcare a fost salutată de Germania și de Partidul Popular European, care au vorbit despre o „victorie” pentru industrie. În schimb, grupurile de stânga și organizațiile de mediu au avertizat că flexibilizarea regulilor riscă să slăbească ambițiile climatice ale Uniunii și să favorizeze producătorii chinezi.

Comisarul european pentru climă, Wopke Hoekstra, susține că propunerea privind 2035 va rămâne, în esență, neschimbată în negocierile dintre instituțiile UE. Totuși, stabilirea poziției finale a statelor membre va reveni Ciprului, în calitate de mediator al Consiliului.

Franța și Germania, pe poziții opuse

Gestionarea conflictului dintre Paris și Berlin reprezintă principala provocare pentru președinția cipriotă. Germania insistă pentru o slăbire suplimentară a legislației, în timp ce Franța consideră că permiterea vânzării motoarelor cu ardere internă după 2035 ar reprezenta un eșec major al politicii climatice europene.

Berlinul, susținut de mai multe state din Europa Centrală, pledează pentru includerea unor excepții, precum vehiculele hibride plug-in, combustibilii alternativi și motoarele cu ardere internă „extrem de eficiente”. O coaliție formată din Bulgaria, Cehia, Italia, Polonia și Slovacia a cerut oficial Comisiei să țină cont de aceste opțiuni în revizuirea legislației.

De cealaltă parte, Franța și aliații săi ecologiști susțin măsuri mai stricte pentru reducerea emisiilor și avertizează că orice compromis riscă să submineze credibilitatea UE în lupta împotriva schimbărilor climatice.

O industrie strategică aflată sub presiune

Miza este uriașă. Sectorul auto și furnizorii săi contribuie cu aproximativ 9% la produsul intern brut al Uniunii Europene, fiind unul dintre pilonii economici ai blocului comunitar. În același timp, industria se confruntă cu dificultăți majore: un potențial război comercial cu SUA, stagnarea vânzărilor pe piața europeană și concurența tot mai agresivă a producătorilor chinezi.

Un val de concedieri și un lobby intens la Bruxelles au determinat Comisia să fie mai indulgentă în privința obiectivelor de emisii pe termen scurt și să reanalizeze regula din 2035. Însă orice relaxare a legislației intră în conflict direct cu țintele climatice ale UE.

Uniunea Europeană și-a propus să reducă emisiile de gaze cu efect de seră din transporturi cu 90% până în 2050, obiectiv esențial pentru atingerea neutralității climatice la jumătatea secolului.

Schimbări politice și presiuni interne

Contextul politic s-a modificat semnificativ față de momentul adoptării legislației inițiale. Măsurile climatice nu mai sunt la fel de populare, devenind o țintă frecventă a partidelor de dreapta și populiste, care exercită presiuni asupra guvernelor pentru a relaxa sau chiar a anula regulile existente.

Cancelarul german Friedrich Merz a susținut în campanie anularea completă a interdicției din 2035, însă coaliția sa de guvernare l-a forțat să adopte o poziție mai moderată la Bruxelles. În noiembrie, Berlinul a susținut o propunere care ar permite vehiculele hibride și motoare cu ardere internă foarte eficiente.

Franța, la rândul său, își ajustează poziția sub presiunea propriilor forțe politice interne. Parisul și Madridul au avansat o propunere care ar oferi producătorilor mai multă flexibilitate, cu condiția respectării cerințelor privind conținutul local, sub umbrela conceptului „Fabricat în Europa”.

Italia continuă să promoveze biocombustibilii, însă criticii susțin că aceștia sunt costisitori și nu atât de ecologici pe cât se afirmă.

Cipru, prins la mijlocul marilor bătălii

Reprezentanții președinției cipriote afirmă că obiectivul este obținerea unui text care să fie susținut de cât mai multe state membre.
Pentru diplomații ciprioți, care nu au o miză industrială directă în sectorul auto, sarcina este una delicată. Ei trebuie să găsească un echilibru între competitivitatea economică, ambițiile climatice și realitățile politice ale marilor capitale europene.

Potențialul de conflict este enorm, iar rezultatul negocierilor va avea implicații pe termen lung nu doar pentru industria auto europeană, ci și pentru credibilitatea Uniunii Europene ca lider global în lupta împotriva schimbărilor climatice.