Remiterile personale către România, dublare în mai puțin de un deceniu. De ce nu ajung

Remiterile personale primite de România au înregistrat o creștere semnificativă în perioada 2015–2024, dublându-se de la 3,3 miliarde euro la 6,8 miliarde euro. Evoluția reflectă dinamica migrației externe și consolidarea stocului de emigranți români care continuă să mențină legături financiare cu gospodăriile din țară. Analiza datelor indică o traiectorie clar structurată, marcată de trei etape distincte, cu ritmuri și determinanți diferiți.

Creșterea remiterilor (banii trimiși acasă de cei plecați în străinătate) s-a produs într-un context în care migrația netă negativă a României nu s-a corectat prin reducerea emigrării, ci prin alte fluxuri demografice, în condițiile în care peste 200.000 de persoane au părăsit anual țara, cu excepția anului pandemic 2020. Această persistență a emigrării a alimentat baza structurală a fluxurilor de remiteri, arată un studiu BNR.

Factorii care au încetinit ritmul de creștere

Încetinirea ritmului de creștere a remiterilor din ultimii ani poate fi explicată printr-o combinație de factori externi și structurali. Recesiunea și inflația ridicată din economiile occidentale în perioada 2022–2024 au erodat puterea de cumpărare a emigranților și capacitatea acestora de economisire. În același timp, aprecierea euro față de unele monede locale a redus valoarea exprimată în euro a remiterilor trimise din state precum Regatul Unit.

Raport. Super-bogații lumii dețin mai mult decât 50% din populația globului

20:16

Stațiunea din Europa unde poți schia gratuit patru luni pe an

18:34

Un alt element îl reprezintă posibila stabilizare a numărului de emigranți care mențin legături financiare active cu România. Pe măsură ce o parte a diasporei mai vechi se integrează definitiv în țările gazdă, frecvența și volumul transferurilor tind să scadă, chiar dacă stocul total de emigranți rămâne ridicat.

Structura remiterilor: transferuri versus remunerarea salariaților

Analiza structurii remiterilor personale indică două tendințe majore. În primul rând, ponderea transferurilor lucrătorilor – sumele trimise de emigranții stabiliți în străinătate către gospodăriile din România – s-a consolidat semnificativ. Această componentă a crescut de la 65,5 la sută din total în 2015 la 72,3 la sută în 2024. Valoarea transferurilor a avansat cu 125 la sută în perioada analizată, sugerând o consolidare a diasporei și o stabilitate mai mare a fluxurilor financiare asociate.

În al doilea rând, remunerarea netă a salariaților – veniturile obținute de rezidenți români pentru munca prestată temporar în străinătate – a avut o evoluție mai volatilă. Această componentă a crescut cu doar 63,5 la sută în perioada 2015–2024 și a fost mai sensibilă la șocurile economice, în special în anii de criză. În contrast, transferurile au continuat să crească inclusiv în 2024, indicând o reziliență mai mare.

Remiterile trimise din România, în creștere accelerată

Pe partea opusă, remiterile personale trimise din România au avut o evoluție distinctă. Între 2015 și 2021, acestea au stagnat, fluctuând între 0,2 și 0,4 miliarde euro, fără un trend clar. După 2021, dinamica s-a schimbat abrupt, remiterile trimise crescând de aproape patru ori, până la 1,7 miliarde euro.

Această evoluție este corelată cu creșterea rapidă a numărului de muncitori din țări terțe care lucrează legal în România. Spre deosebire de diaspora românească, acești muncitori generează imediat fluxuri de remiteri către țările de origine, fără o perioadă de maturizare, ceea ce explică dinamica accelerată a ieșirilor de capital.

Contribuția remiterilor la echilibrul extern

Analiza comparativă a remiterilor personale nete și a deficitului de cont curent evidențiază o deteriorare semnificativă a rolului acestora în echilibrarea externă. În 2015, remiterile nete reprezentau 277 la sută din deficitul de cont curent, acoperind integral necesarul de finanțare externă. În 2024, această proporție a scăzut la 17,5 la sută.

Practic, în timp ce remiterile nete au crescut cu 76 la sută, deficitul de cont curent s-a majorat mult mai rapid, pe fondul creșterii consumului bazat pe importuri.