România deţine un record în Uniunea Europeană fiind țara cu cel mai mare număr de cetățeni stabiliți în alte state membre. Potrivit datelor publicate recent de Parlamentul European, peste 3,1 milioane de români s-au stabilit în alte state europene, în căutarea unui trai mai bun, a stabilității sau a unei cariere.
Potrivit unei analize realizate de Parlamentul European și publicate în contextul Zilei Mondiale a Populației, 3,1 milioane de români s-au stabilit în alte state europene, reprezentând 16,28% din populația totală a țării. Este cel mai ridicat procent din UE, ceea ce plasează România pe primul loc într-un clasament care reflectă dorința profundă a cetățenilor de a-și regăsi sensul și echilibrul într-un alt colț de lume.
România a depășit Polonia și Italia, fiecare cu aproximativ 1,5 milioane de cetățeni plecați, dar și Portugalia, cu 976.000 de emigranți. În contrast, Malta are doar 500 de persoane stabilite în altă țară, iar în Germania, Franța sau Suedia, procentul celor plecați este neglijabil. Alte țări est-europene se află, totuși, în top: Croația are 14,90% din populație în străinătate, iar Bulgaria 11,68%.
Parlamentul European a subliniat că acest fenomen este facilitat de drepturile oferite cetățenilor UE. Fiecare cetățean european are dreptul să călătorească, să muncească, să studieze și să voteze în oricare alt stat membru fără restricții sau discriminări. Acest cadru juridic generos a oferit românilor nu doar un drept, ci și o șansă de a fugi de sărăcie, corupție sau stagnare profesională.
Mesajul Parlamentului, transmis pe Instagram, pune accent pe beneficiile apartenenței la comunitatea europeană, dar nu ignoră realitatea socială din spatele acestor cifre. O parte considerabilă dintre români nu mai aleg să plece temporar sau în vacanță, ci se stabilesc definitiv în alte țări, unde își cresc copiii și își construiesc viitorul.
În spațiul public, știrea a stârnit reacții diverse. Mulți internauți au privit situația cu ironie: „Suntem primii în ceva, în sfârșit!”. Alții au transmis comentarii acide la adresa celor plecați, susținând că aceștia fug de problemele personale sub pretextul lipsei de oportunități din țară. Se fac diferențieri între românii din mediul rural, cei plecați în anii grei de tranziție și tinerii care nu se mai regăsesc în climatul actual din România.
Migrarea masivă a românilor are consecințe profunde asupra societății cum ar fi depopularea zonelor rurale, deficitul forței de muncă, îmbătrânirea populației și, poate cel mai grav, ruperea legăturilor comunitare.