Restricțiile fiscale lovesc mediul antreprenorial: numărul microîntreprinderilor a scăzut la cel mai redus nivel din ultimii 13 ani

România se confruntă cu un fenomen economic fără precedent: numărul microîntreprinderilor a scăzut la cel mai redus nivel din ultimii 13 ani, după ce statul a impus noi restricții fiscale drastice. Din aproape un milion de firme în 2022, mai puțin de o treime au rămas active în 2025, iar din 2026 plafonul va fi redus din nou. Micii antreprenori dispar pe bandă rulantă, iar schimbările fiscale vin la pachet cu presiuni europene și promisiuni asumate în PNRR.

Numărul microîntreprinderilor a scăzut la cel mai redus nivel din ultimii 13 ani

În aprilie 2025, în România mai erau înregistrate doar 326.461 de microîntreprinderi active, potrivit datelor oficiale ale Ministerului Finanțelor. Este cel mai mic număr din ultimii 13 ani, marcând un declin abrupt de peste 586.000 de entități comparativ cu anul 2022, când numărul lor ajunsese la vârful istoric de 912.875. În doar doi ani, peste jumătate de milion de afaceri mici au dispărut din registrul fiscal, notează Puterea.

Scăderea vine în urma mai multor modificări legislative începute în 2022, care au restrâns succesiv accesul la regimul fiscal favorabil al microîntreprinderilor. Acest regim permitea o impozitare pe venit redusă (de regulă 1%), fiind preferat de numeroase afaceri mici sau freelanceri, mai ales din sectorul IT. În lipsa acestui avantaj, multe firme au fost obligate să treacă la regimul de impozit pe profit, unde fiscalitatea este mult mai severă.

Qatarul, lovit în plin de criza din Golf: pierderi uriașe și riscuri pentru economie

15:24

India vrea o apropiere „dramatică” de Uniunea Europeană

14:09

Deciziile Guvernului și presiunile Comisiei Europene

Ultima lovitură majoră pentru microîntreprinderi a venit în decembrie 2024, prin celebra „ordonanță trenuleț”, care a redus plafonul de eligibilitate de la 500.000 de euro la 250.000 de euro. Iar veștile proaste nu se opresc aici: începând cu 2026, plafonul va fi din nou înjumătățit, coborând la doar 100.000 de euro. Practic, tot mai puține firme vor putea beneficia de acest regim fiscal, iar declinul se va accentua inevitabil.

Această serie de măsuri nu a fost adoptată în mod întâmplător. România a fost constant presată de Comisia Europeană să reformeze regimul microîntreprinderilor, acuzat că ar permite evitarea plății taxelor și distorsionarea competiției. Printre criticile aduse se numără plafonul prea generos, utilizarea abuzivă a regimului de către persoane fizice cu venituri mari și fragmentarea artificială a businessurilor pentru a rămâne în limitele impuse de lege.

Mai mult, reducerea numărului de microîntreprinderi este un jalon asumat de România prin PNRR. Deși autoritățile au făcut modificări din 2022 încoace, acestea au fost considerate insuficiente de Comisia Europeană, iar ținta a fost considerată atinsă abia în 2025, după noile măsuri din decembrie.

Ce urmează: încotro se îndreaptă antreprenoriatul românesc?

Pentru mediul de afaceri românesc, această tranziție forțată ridică numeroase semne de întrebare. Antreprenorii mici și mijlocii sunt puși în fața unor costuri mai mari, obligații contabile mai complexe și riscuri mai mari de fiscalizare. Dacă în 2023 mai erau aproape 500.000 de microîntreprinderi, în doar un an s-au pierdut peste 160.000 – iar tendința este în continuare descendentă.

În paralel, numărul firmelor care plătesc impozit pe profit a explodat, ajungând de la 128.000 în 2022 la peste 726.000 în decembrie 2024. Această transformare structurală a economiei românești ridică problema viabilității pe termen lung a micilor afaceri, mai ales în sectoarele unde marjele de profit sunt reduse.