Factura vaccinurilor anti-COVID continuă să creeze presiuni semnificative asupra finanțelor publice, iar autoritățile române încearcă să găsească soluții pentru a limita impactul bugetar. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a confirmat că discuțiile cu gigantul farmaceutic Pfizer sunt în desfășurare, într-un context complicat, marcat de obligații contractuale și decizii judiciare.
Miza este una uriașă: doar pentru anul 2026, suma de plată ajunge la aproximativ 3,4 miliarde de lei, la care se adaugă penalități. Aceste costuri influențează direct deficitul bugetar și reduc marja de manevră a Guvernului în alte domenii esențiale. În acest context, oficialul român a subliniat că spațiul de negociere este extrem de limitat. „Dorim să transmitem inclusiv Comisiei Europene o serie de aspecte care ar putea să ajute atât România, cât şi Polonia în rezolvarea cât mai bună a acestei situaţii, având în vedere că marjele pe care le mai avem în momentul de faţă sunt foarte mici”, a declarat Nazare luni, în briefingul de după şedinţa de Guvern.
Una dintre variantele analizate de autoritățile române vizează o schimbare de paradigmă în relația contractuală. Mai exact, România a propus conversia sumei datorate în produse medicale care ar putea fi utilizate în sistemul sanitar.
„Am transmis companiei Pfizer că ne dorim convertirea acestei sume în produse medicale care să fie utilizabile şi utile României, asta într-o strânsă consultare cu Ministerul Sănătăţii”, a explicat Alexandru Nazare. Această abordare ar putea reduce presiunea imediată asupra bugetului și, în același timp, ar permite valorificarea fondurilor într-un mod concret, prin achiziția de echipamente sau medicamente necesare.
Pe lângă această propunere, partea română a cerut și suspendarea dobânzilor pe durata negocierilor, o măsură care ar putea limita acumularea de costuri suplimentare până la ajungerea la un acord.
România nu este singura țară aflată în această situație dificilă. Polonia se confruntă cu probleme similare, ceea ce a determinat o coordonare între cele două state.
Ministrul Finanțelor a anunțat că a discutat cu omologii polonezi pentru a construi o strategie comună de negociere. Scopul este de a avea o poziție mai puternică în dialogul atât cu Pfizer, cât și cu Comisia Europeană. Această colaborare ar putea crește șansele de obținere a unor condiții mai favorabile, în condițiile în care ambele țări sunt afectate de aceleași prevederi contractuale și decizii judiciare.
Situația a devenit și mai complicată după ce o instanță din Belgia a decis că România și Polonia trebuie să preia livrările de vaccinuri contractate. Valoarea totală a acestora se ridică la aproximativ 1,9 miliarde de euro.
Conform deciziei, România ar avea de achitat circa 600 de milioane de euro, o sumă considerabilă care se adaugă presiunilor deja existente asupra bugetului public. Această hotărâre este executorie, ceea ce limitează și mai mult opțiunile autorităților române. În aceste condiții, negocierile cu Pfizer devin esențiale pentru a evita o deteriorare suplimentară a situației fiscale.
În paralel, oficialii români încearcă să atragă sprijinul instituțiilor europene, sperând că o intervenție la nivelul Uniunii ar putea facilita o soluție mai echilibrată pentru statele afectate.
Pfizer Inc. este o companie multinațională americană din domeniul farmaceutic și biotehnologic, cu sediul în The Spiral, Manhattan, New York City. Înființată în anul 1849 de antreprenorii germani Charles Pfizer (1824–1906) și Charles F. Erhart (1821–1891), compania se numără printre cele mai vechi firme farmaceutice din America de Nord.
De-a lungul existenței sale de peste 170 de ani, Pfizer a devenit un actor global major, dezvoltând și producând medicamente și vaccinuri pentru domenii precum imunologia, oncologia, cardiologia, endocrinologia și neurologia.
Portofoliul companiei include unele dintre cele mai vândute medicamente la nivel mondial. În 2024, Eliquis (apixaban) a generat venituri de 7,3 miliarde de dolari, reprezentând 11% din total. Prevnar, vaccinul conjugat pneumococic, a adus 6,4 miliarde de dolari (10%), iar Paxlovid (Nirmatrelvir/ritonavir) a contribuit cu 5,7 miliarde de dolari (9%). De asemenea, Vyndaqel (tafamidis) a înregistrat vânzări de 5,4 miliarde de dolari (8%), iar vaccinul anti-COVID Comirnaty a generat 5,3 miliarde de dolari, adică 8% din veniturile totale. Un alt produs important, Ibrance (palbociclib), a adus 4,3 miliarde de dolari, echivalentul a 6% din total.
În ceea ce privește distribuția geografică a veniturilor în 2024, 61% au provenit din Statele Unite, 4% din China, iar restul de 35% din alte piețe internaționale, ceea ce evidențiază amploarea globală a operațiunilor companiei.