Prima pagină » România ar putea atrage peste 25 de miliarde de euro în următorii cinci ani. „Perspectivele macroeconomice sunt pozitive, iar zgomotul politic contează tot mai puțin”

România ar putea atrage peste 25 de miliarde de euro în următorii cinci ani. „Perspectivele macroeconomice sunt pozitive, iar zgomotul politic contează tot mai puțin”

România ar putea atrage peste 25 de miliarde de euro în următorii cinci ani. „Perspectivele macroeconomice sunt pozitive, iar zgomotul politic contează tot mai puțin”
Foto: Puterea financiară

România se află în fața unuia dintre cele mai importante valuri investiționale din ultimele decenii, cu proiecte estimate la peste 25 de miliarde de euro în domenii strategice precum apărarea, energia, infrastructura, mineralele critice și logistica industrială. Potrivit unei analize realizate de Frames, aceste investiții pot transforma radical economia românească până în 2030 și pot consolida statutul țării ca pol regional de dezvoltare.

„Perspectivele macroeconomice sunt pozitive pentru România. Asta iau în calcul cei mai mulți investitori. Gâlceava politicienilor este privită doar ca un zgomot de fond”, afirmă Adrian Negrescu, managerul Frames, într-o analiză publicată luni.

Investitorii privesc dincolo de turbulențele politice

Conform analizei, mediul de afaceri se concentrează în principal pe predictibilitatea fiscală și pe stabilitatea macroeconomică, nu pe disputele dintre partide.

„Indiferent cine se va afla la Palatul Victoria în următorii ani va trebui să asigure un element esențial – predictibilitatea fiscală, cea care va permite mediului de business să își creioneze planuri de investiții fezabile pentru orizontul 2030-2035”, subliniază Adrian Negrescu.

Un rol important îl joacă monitorizarea exercitată de ECOFIN asupra finanțelor României, precum și perspectiva aderării la Organisation for Economic Co-operation and Development, care ar aduce un plus de credibilitate internațională. Potrivit autorilor, următorul obiectiv strategic ar putea fi adoptarea monedei euro.

Programul SAFE și Autostrada Moldovei, motoare de creștere

Pe lângă fondurile deja disponibile prin PNRR, analiza evidențiază programul SAFE ca una dintre cele mai mari oportunități economice din istoria recentă a României.

Valoarea totală a proiectului este estimată la aproape 17 miliarde de euro, dintre care peste 4 miliarde de euro ar urma să fie direcționate către finalizarea Autostrada Moldovei. „Autostrada va duce la creșterea interesului investitorilor pentru zona Moldovei, acolo unde vom asista la construcția viitoarei platforme logistice pentru reconstrucția Ucrainei, o afacere de peste 500 miliarde de dolari”, explică Negrescu.

Programul SAFE are și o componentă industrială majoră: cel puțin jumătate din fonduri trebuie alocate industriei românești de apărare. Printre beneficiarii potențiali se numără Fabrica de Arme Cugir, Uzina Mecanică Sadu, Șantierul Naval Mangalia și viitoarea fabrică de pulberi de la Brașov.

Gazele din Marea Neagră și energia nucleară pot schimba economia

Un alt pilon strategic îl reprezintă exploatarea gazelor naturale din Marea Neagră, prin parteneriatul dintre OMV Petrom
și Romgaz.

„În esență, gazele din Marea Neagră vor crește interesul investitorilor pentru industria chimică, a maselor plastice și a îngrășămintelor”, arată analiza.

Banca Mondială pregătește 500 de milioane de dolari pentru modernizarea rețelei Transgaz, iar alte 1 miliard de euro sunt destinate retehnologizării Reactorului 1 de la Centrala Nucleară de la Cernavodă. La aceste finanțări se adaugă 400 de milioane de euro din partea Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare, precum și proiectele pentru reactoarele 3 și 4.

România, viitor centru european pentru minerale critice

Analiza Frames evidențiază și potențialul României în sectorul materiilor prime strategice, după ce Comisia Europeană
a desemnat trei proiecte românești drept inițiative strategice europene.

Este vorba despre extracția grafitului prin Salrom, exploatarea magneziului prin Verde Magnesium și proiectul de cupru dezvoltat de Samax România în județul Hunedoara. „Această recunoaștere la nivel înalt le garantează un acces facilitat la finanțări și o procedură birocratică accelerată”, se arată în analiză.

Investițiile estimate depășesc 1 miliard de euro și ar putea transforma România într-un furnizor strategic pentru industriile bateriilor, energiei verzi și tehnologiilor avansate.

România, noua destinație de nearshoring din Europa

Pe fondul reorganizării lanțurilor globale de aprovizionare, România câștigă teren ca destinație pentru relocarea producției.

A.P. Moller – Maersk a semnalat recent că România devine tot mai atractivă pentru proiectele de nearshoring, datorită avantajelor logistice oferite de Portul Constanța și de transportul pe Dunărea. Nearshoring-ul se referă la relocarea operațiunilor de producție, depozitare sau aprovizionare într-o țară apropiată, nu într-una îndepărtată. De exemplu, o companie cu sediul în SUA poate muta producția din Asia în Mexic, sau o afacere europeană poate muta operațiunile în Europa de Est. Scopul este de a scurta lanțurile de aprovizionare, de a reduce timpul de transport și de a îmbunătăți capacitatea de răspuns.

În plus, interesul manifestat de Rheinmetall AG și MSC Mediterranean Shipping Company pentru șantierul naval din Mangalia ar putea transforma zona într-un centru de construcții navale civile și militare.

Peste 10 miliarde de euro pentru spații logistice și industriale

Frames estimează că România poate atrage încă 10 miliarde de euro în dezvoltarea de parcuri logistice și industriale până în 2030.

Potrivit unui studiu realizat de EY România, 56% dintre companiile străine intenționează să își extindă operațiunile locale, în special în domeniile logisticii și lanțurilor de aprovizionare.

În ultimii doi ani au fost livrați peste 700.000 de metri pătrați de spații industriale, iar stocul total a depășit 7,5 milioane de metri pătrați. Până în 2030, suprafața ar putea crește cu încă 3 milioane de metri pătrați, confirmând apetitul investitorilor pentru România.

Alte articole importante
Datoria publică a României a explodat în șase ani. BNR avertizează că plata dobânzilor începe să concureze investițiile
Datoria publică a României a explodat în șase ani. BNR avertizează că plata dobânzilor începe să concureze investițiile
Creșterea accelerată a datoriei publice a devenit una dintre cele mai mari provocări pentru economia României. Un semnal de alarmă vine din partea Băncii Naționale a României, unde prim-viceguvernatorul Leonardo Badea avertizează că nivelul îndatorării statului s-a triplat în doar șase ani, în timp ce costurile de finanțare au crescut într-un ritm și mai rapid. […]
Prăbușirea proiectului comun cu Franța deschide o nouă etapă pentru Germania. Berlinul vrea să devină liderul industriei aerospațiale europene. Ce ar trebui să facă România?
Prăbușirea proiectului comun cu Franța deschide o nouă etapă pentru Germania. Berlinul vrea să devină liderul industriei aerospațiale europene. Ce ar trebui să facă România?
Eșecul colaborării dintre Franța, Germania și Spania pentru dezvoltarea unui avion de luptă de generația a șasea nu pare să fi diminuat ambițiile Berlinului. Dimpotrivă, autoritățile germane și industria de apărare privesc acum situația ca pe o oportunitate de a-și consolida poziția în sectorul aerospațial european și de a revendica un rol de lider. Mesajul […]
ANAF a recuperat peste 64 de miliarde de lei prin executări silite în ultimii trei ani. Numărul somațiilor a depășit 8,9 milioane Executările silite au adus la buget sume record
Macroeconomie
ANAF a recuperat peste 64 de miliarde de lei prin executări silite în ultimii trei ani. Numărul somațiilor a depășit 8,9 milioane Executările silite au adus la buget sume record
Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a recuperat peste 64,5 miliarde de lei prin măsuri de executare silită în perioada 2023-2025, potrivit datelor oficiale transmise de instituție. Sumele provin din recuperarea obligațiilor fiscale restante de la persoane fizice și juridice și reflectă intensificarea activității de colectare a creanțelor bugetare.  Datele arată o creștere constantă a […]
România, prinsă între deficit bugetar, energie scumpă și stagflație: analiza completă a presiunilor inflaționiste
Macroeconomie
România, prinsă între deficit bugetar, energie scumpă și stagflație: analiza completă a presiunilor inflaționiste
România continuă să se confrunte cu o inflație persistent ridicată, care afectează atât consumul, cât și investițiile și stabilitatea economică generală. În centrul acestei dinamici se află dezechilibrele bugetare și costurile ridicate din economie, care împing prețurile în sus într-un ritm mai rapid decât în majoritatea statelor europene. Analizele recente indică faptul că inflația nu […]
„Se stinge lumina” – Apar îngrijorări legate de efectele sancțiunilor aplicate băncilor
Bănci-Asigurări-IFN
„Se stinge lumina” – Apar îngrijorări legate de efectele sancțiunilor aplicate băncilor
Decizia Consiliului Concurenței de a amenda cele zece bănci implicate în procesul de stabilire a indicelui ROBOR continuă să genereze reacții puternice în mediul financiar. După ce instituțiile de credit și reprezentanții sectorului bancar au contestat public sancțiunile, apar acum și primele semnale privind posibile efecte asupra pieței de capital și a climatului investițional din […]
Un europarlamentar susține că statul ar fi pierdut până la 30 de miliarde de lei din „manipularea” ROBOR
Bănci-Asigurări-IFN
Un europarlamentar susține că statul ar fi pierdut până la 30 de miliarde de lei din „manipularea” ROBOR
Scandalul legat de indicele ROBOR capătă o nouă dimensiune după ce avocatul și europarlamentarul Gheorghe Piperea a susținut că nu doar persoanele fizice și companiile ar fi fost afectate de presupusa manipulare a acestui indicator, ci și statul român. Într-o analiză publicată pe rețelele sociale, Piperea afirmă că prejudiciul potențial suportat de bugetul public ar […]