Prima pagină » România ar putea atrage peste 25 de miliarde de euro în următorii cinci ani. „Perspectivele macroeconomice sunt pozitive, iar zgomotul politic contează tot mai puțin”

România ar putea atrage peste 25 de miliarde de euro în următorii cinci ani. „Perspectivele macroeconomice sunt pozitive, iar zgomotul politic contează tot mai puțin”

România ar putea atrage peste 25 de miliarde de euro în următorii cinci ani. „Perspectivele macroeconomice sunt pozitive, iar zgomotul politic contează tot mai puțin”
Foto: Puterea financiară

România se află în fața unuia dintre cele mai importante valuri investiționale din ultimele decenii, cu proiecte estimate la peste 25 de miliarde de euro în domenii strategice precum apărarea, energia, infrastructura, mineralele critice și logistica industrială. Potrivit unei analize realizate de Frames, aceste investiții pot transforma radical economia românească până în 2030 și pot consolida statutul țării ca pol regional de dezvoltare.

„Perspectivele macroeconomice sunt pozitive pentru România. Asta iau în calcul cei mai mulți investitori. Gâlceava politicienilor este privită doar ca un zgomot de fond”, afirmă Adrian Negrescu, managerul Frames, într-o analiză publicată luni.

Investitorii privesc dincolo de turbulențele politice

Conform analizei, mediul de afaceri se concentrează în principal pe predictibilitatea fiscală și pe stabilitatea macroeconomică, nu pe disputele dintre partide.

„Indiferent cine se va afla la Palatul Victoria în următorii ani va trebui să asigure un element esențial – predictibilitatea fiscală, cea care va permite mediului de business să își creioneze planuri de investiții fezabile pentru orizontul 2030-2035”, subliniază Adrian Negrescu.

Un rol important îl joacă monitorizarea exercitată de ECOFIN asupra finanțelor României, precum și perspectiva aderării la Organisation for Economic Co-operation and Development, care ar aduce un plus de credibilitate internațională. Potrivit autorilor, următorul obiectiv strategic ar putea fi adoptarea monedei euro.

Programul SAFE și Autostrada Moldovei, motoare de creștere

Pe lângă fondurile deja disponibile prin PNRR, analiza evidențiază programul SAFE ca una dintre cele mai mari oportunități economice din istoria recentă a României.

Valoarea totală a proiectului este estimată la aproape 17 miliarde de euro, dintre care peste 4 miliarde de euro ar urma să fie direcționate către finalizarea Autostrada Moldovei. „Autostrada va duce la creșterea interesului investitorilor pentru zona Moldovei, acolo unde vom asista la construcția viitoarei platforme logistice pentru reconstrucția Ucrainei, o afacere de peste 500 miliarde de dolari”, explică Negrescu.

Programul SAFE are și o componentă industrială majoră: cel puțin jumătate din fonduri trebuie alocate industriei românești de apărare. Printre beneficiarii potențiali se numără Fabrica de Arme Cugir, Uzina Mecanică Sadu, Șantierul Naval Mangalia și viitoarea fabrică de pulberi de la Brașov.

Gazele din Marea Neagră și energia nucleară pot schimba economia

Un alt pilon strategic îl reprezintă exploatarea gazelor naturale din Marea Neagră, prin parteneriatul dintre OMV Petrom
și Romgaz.

„În esență, gazele din Marea Neagră vor crește interesul investitorilor pentru industria chimică, a maselor plastice și a îngrășămintelor”, arată analiza.

Banca Mondială pregătește 500 de milioane de dolari pentru modernizarea rețelei Transgaz, iar alte 1 miliard de euro sunt destinate retehnologizării Reactorului 1 de la Centrala Nucleară de la Cernavodă. La aceste finanțări se adaugă 400 de milioane de euro din partea Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare, precum și proiectele pentru reactoarele 3 și 4.

România, viitor centru european pentru minerale critice

Analiza Frames evidențiază și potențialul României în sectorul materiilor prime strategice, după ce Comisia Europeană
a desemnat trei proiecte românești drept inițiative strategice europene.

Este vorba despre extracția grafitului prin Salrom, exploatarea magneziului prin Verde Magnesium și proiectul de cupru dezvoltat de Samax România în județul Hunedoara. „Această recunoaștere la nivel înalt le garantează un acces facilitat la finanțări și o procedură birocratică accelerată”, se arată în analiză.

Investițiile estimate depășesc 1 miliard de euro și ar putea transforma România într-un furnizor strategic pentru industriile bateriilor, energiei verzi și tehnologiilor avansate.

România, noua destinație de nearshoring din Europa

Pe fondul reorganizării lanțurilor globale de aprovizionare, România câștigă teren ca destinație pentru relocarea producției.

A.P. Moller – Maersk a semnalat recent că România devine tot mai atractivă pentru proiectele de nearshoring, datorită avantajelor logistice oferite de Portul Constanța și de transportul pe Dunărea. Nearshoring-ul se referă la relocarea operațiunilor de producție, depozitare sau aprovizionare într-o țară apropiată, nu într-una îndepărtată. De exemplu, o companie cu sediul în SUA poate muta producția din Asia în Mexic, sau o afacere europeană poate muta operațiunile în Europa de Est. Scopul este de a scurta lanțurile de aprovizionare, de a reduce timpul de transport și de a îmbunătăți capacitatea de răspuns.

În plus, interesul manifestat de Rheinmetall AG și MSC Mediterranean Shipping Company pentru șantierul naval din Mangalia ar putea transforma zona într-un centru de construcții navale civile și militare.

Peste 10 miliarde de euro pentru spații logistice și industriale

Frames estimează că România poate atrage încă 10 miliarde de euro în dezvoltarea de parcuri logistice și industriale până în 2030.

Potrivit unui studiu realizat de EY România, 56% dintre companiile străine intenționează să își extindă operațiunile locale, în special în domeniile logisticii și lanțurilor de aprovizionare.

În ultimii doi ani au fost livrați peste 700.000 de metri pătrați de spații industriale, iar stocul total a depășit 7,5 milioane de metri pătrați. Până în 2030, suprafața ar putea crește cu încă 3 milioane de metri pătrați, confirmând apetitul investitorilor pentru România.

Alte articole importante
Bani falși, risc real? Tabloul contrafacerilor monetare în 2025–2026
Bani falși, risc real? Tabloul contrafacerilor monetare în 2025–2026
De la fabricile clandestine de bancnote la imprimantele de acasă, falsificatorii rămân o realitate persistentă în peisajul economic european și românesc. Cifrele recente arată însă o tendință surprinzătoare: fenomenul se restrânge. Dar vigilența rămâne cuvântul de ordine. Să primești rest cu o bancnotă falsă la o terasă, să scoți din buzunar o hârtie fără valoare […]
Prețul construcțiilor rezidențiale a crescut cu 48% în UE din 2015 (Eurostat). România în top 3
Prețul construcțiilor rezidențiale a crescut cu 48% în UE din 2015 (Eurostat). România în top 3
Între 2015 și 2025, prețurile de producție pentru construcția de noi clădiri rezidențiale în Uniunea Europeană au crescut cu 48,2%, potrivit datelor incluse în ediția 2026 a „Figurilor cheie despre afacerile europene”. Indicatorul reflectă costurile activităților de construcție din perspectiva antreprenorilor și este bazat pe prețurile plătite de clienți către constructori pentru lucrările executate. Accelerarea […]
România, printre cele mai ieftine țări din UE după Bulgaria în 2025
România, printre cele mai ieftine țări din UE după Bulgaria în 2025
România se menține în 2025 printre statele cu cele mai mici prețuri din Uniunea Europeană pentru bunuri de consum și servicii, fiind depășită doar de Bulgaria, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică. Conform analizei bazate pe date Eurostat, nivelul general al prețurilor din România este cu 35% sub media Uniunii Europene, în timp […]
Moneda viitorului în Europa: Ce este euro digital și cum ne va schimba plățile din 2029. Parlamentul European face pasul decisiv
Moneda viitorului în Europa: Ce este euro digital și cum ne va schimba plățile din 2029. Parlamentul European face pasul decisiv
Parlamentul European a avansat recent în procesul legislativ privind introducerea euro digital, un proiect coordonat de Banca Centrală Europeană și aflat în lucru de mai mulți ani. Dacă negocierile dintre instituțiile europene vor fi finalizate la timp, noua formă digitală a monedei ar putea deveni realitate începând cu anul 2029. Proiectul a fost inițiat în […]
Argintul pierde teren în fața aurului: semnal de slăbiciune pe piața metalelor prețioase. Presiune tot mai mare pe argint după maximele din ianuarie
Argintul pierde teren în fața aurului: semnal de slăbiciune pe piața metalelor prețioase. Presiune tot mai mare pe argint după maximele din ianuarie
Piața metalelor prețioase traversează o nouă etapă de dezechilibru, în care argintul continuă să piardă teren în fața aurului. După atingerea unui maxim istoric în ianuarie, argintul a intrat într-o corecție severă, pierzând aproximativ jumătate din valoare. Declinul argintului nu este un fenomen izolat, însă este mult mai accentuat decât cel al aurului, ceea ce […]
Sistemul de pensii private continuă să crească. Activele au depășit 220 de miliarde de lei în primul trimestru din 2026
Bănci-Asigurări-IFN
Sistemul de pensii private continuă să crească. Activele au depășit 220 de miliarde de lei în primul trimestru din 2026
Sistemul de pensii private din România și-a continuat expansiunea în primele luni ale anului 2026, înregistrând creșteri semnificative atât la nivelul activelor administrate, cât și al numărului de participanți. Potrivit președintelui Autorității de Supraveghere Financiară, Alexandru Petrescu, evoluția din primul trimestru confirmă consolidarea unei culturi a economisirii pe termen lung în România. Într-o analiză publicată […]