România se află în fața unuia dintre cele mai importante valuri investiționale din ultimele decenii, cu proiecte estimate la peste 25 de miliarde de euro în domenii strategice precum apărarea, energia, infrastructura, mineralele critice și logistica industrială. Potrivit unei analize realizate de Frames, aceste investiții pot transforma radical economia românească până în 2030 și pot consolida statutul țării ca pol regional de dezvoltare.
„Perspectivele macroeconomice sunt pozitive pentru România. Asta iau în calcul cei mai mulți investitori. Gâlceava politicienilor este privită doar ca un zgomot de fond”, afirmă Adrian Negrescu, managerul Frames, într-o analiză publicată luni.
Conform analizei, mediul de afaceri se concentrează în principal pe predictibilitatea fiscală și pe stabilitatea macroeconomică, nu pe disputele dintre partide.
„Indiferent cine se va afla la Palatul Victoria în următorii ani va trebui să asigure un element esențial – predictibilitatea fiscală, cea care va permite mediului de business să își creioneze planuri de investiții fezabile pentru orizontul 2030-2035”, subliniază Adrian Negrescu.
Un rol important îl joacă monitorizarea exercitată de ECOFIN asupra finanțelor României, precum și perspectiva aderării la Organisation for Economic Co-operation and Development, care ar aduce un plus de credibilitate internațională. Potrivit autorilor, următorul obiectiv strategic ar putea fi adoptarea monedei euro.
Pe lângă fondurile deja disponibile prin PNRR, analiza evidențiază programul SAFE ca una dintre cele mai mari oportunități economice din istoria recentă a României.
Valoarea totală a proiectului este estimată la aproape 17 miliarde de euro, dintre care peste 4 miliarde de euro ar urma să fie direcționate către finalizarea Autostrada Moldovei. „Autostrada va duce la creșterea interesului investitorilor pentru zona Moldovei, acolo unde vom asista la construcția viitoarei platforme logistice pentru reconstrucția Ucrainei, o afacere de peste 500 miliarde de dolari”, explică Negrescu.
Programul SAFE are și o componentă industrială majoră: cel puțin jumătate din fonduri trebuie alocate industriei românești de apărare. Printre beneficiarii potențiali se numără Fabrica de Arme Cugir, Uzina Mecanică Sadu, Șantierul Naval Mangalia și viitoarea fabrică de pulberi de la Brașov.
Un alt pilon strategic îl reprezintă exploatarea gazelor naturale din Marea Neagră, prin parteneriatul dintre OMV Petrom
și Romgaz.
„În esență, gazele din Marea Neagră vor crește interesul investitorilor pentru industria chimică, a maselor plastice și a îngrășămintelor”, arată analiza.
Banca Mondială pregătește 500 de milioane de dolari pentru modernizarea rețelei Transgaz, iar alte 1 miliard de euro sunt destinate retehnologizării Reactorului 1 de la Centrala Nucleară de la Cernavodă. La aceste finanțări se adaugă 400 de milioane de euro din partea Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare, precum și proiectele pentru reactoarele 3 și 4.
Analiza Frames evidențiază și potențialul României în sectorul materiilor prime strategice, după ce Comisia Europeană
a desemnat trei proiecte românești drept inițiative strategice europene.
Este vorba despre extracția grafitului prin Salrom, exploatarea magneziului prin Verde Magnesium și proiectul de cupru dezvoltat de Samax România în județul Hunedoara. „Această recunoaștere la nivel înalt le garantează un acces facilitat la finanțări și o procedură birocratică accelerată”, se arată în analiză.
Investițiile estimate depășesc 1 miliard de euro și ar putea transforma România într-un furnizor strategic pentru industriile bateriilor, energiei verzi și tehnologiilor avansate.
Pe fondul reorganizării lanțurilor globale de aprovizionare, România câștigă teren ca destinație pentru relocarea producției.
A.P. Moller – Maersk a semnalat recent că România devine tot mai atractivă pentru proiectele de nearshoring, datorită avantajelor logistice oferite de Portul Constanța și de transportul pe Dunărea. Nearshoring-ul se referă la relocarea operațiunilor de producție, depozitare sau aprovizionare într-o țară apropiată, nu într-una îndepărtată. De exemplu, o companie cu sediul în SUA poate muta producția din Asia în Mexic, sau o afacere europeană poate muta operațiunile în Europa de Est. Scopul este de a scurta lanțurile de aprovizionare, de a reduce timpul de transport și de a îmbunătăți capacitatea de răspuns.
În plus, interesul manifestat de Rheinmetall AG și MSC Mediterranean Shipping Company pentru șantierul naval din Mangalia ar putea transforma zona într-un centru de construcții navale civile și militare.
Frames estimează că România poate atrage încă 10 miliarde de euro în dezvoltarea de parcuri logistice și industriale până în 2030.
Potrivit unui studiu realizat de EY România, 56% dintre companiile străine intenționează să își extindă operațiunile locale, în special în domeniile logisticii și lanțurilor de aprovizionare.
În ultimii doi ani au fost livrați peste 700.000 de metri pătrați de spații industriale, iar stocul total a depășit 7,5 milioane de metri pătrați. Până în 2030, suprafața ar putea crește cu încă 3 milioane de metri pătrați, confirmând apetitul investitorilor pentru România.