România rămâne pe minus în comerțul exterior, chiar dacă ritmul dezechilibrului s-a temperat ușor spre finalul anului trecut. Datele publicate de Institutul Național de Statistică (INS) arată că deficitul balanței comerciale s-a redus marginal în primele 11 luni din 2025, însă diferența dintre importuri și exporturi rămâne una consistentă, de aproape 30 de miliarde de euro. Statisticile confirmă o problemă structurală persistentă a economiei românești, dependența ridicată de bunuri din exterior.
Potrivit INS, în perioada 1 ianuarie – 30 noiembrie 2025, deficitul balanței comerciale FOB/CIF a ajuns la 29,77 miliarde de euro, în scădere cu aproximativ 300 de milioane de euro, respectiv 1%, față de aceeași perioadă din 2024. Reducerea este modestă și vine în principal dintr-o scădere mai accentuată a importurilor, nu dintr-un avans solid al exporturilor.
Luna noiembrie 2025 a adus un ușor respiro în dinamica schimburilor comerciale, însă soldul rămâne negativ. Conform datelor INS, exporturile FOB au totalizat 8,372 miliarde de euro, în timp ce importurile CIF au însumat 10,633 miliarde de euro. Diferența dintre cele două fluxuri a generat un deficit lunar de aproximativ 2,26 miliarde de euro.
Comparativ cu noiembrie 2024, exporturile României au scăzut ușor, cu 0,1%, în timp ce importurile au consemnat o diminuare mult mai pronunțată, de 5,3%. Această evoluție explică reducerea temporară a deficitului comercial, dar ridică semne de întrebare privind cererea internă și capacitatea economiei de a genera creștere sustenabilă prin producție destinată piețelor externe.
La nivelul întregii perioade analizate, respectiv primele 11 luni din 2025, exporturile FOB au ajuns la 89,42 miliarde de euro, în creștere cu 3,9% față de perioada similară din 2024. Importurile CIF au totalizat 119,19 miliarde de euro, avansul fiind de 2,6% în ritm anual. Chiar dacă exporturile au crescut într-un ritm ușor mai rapid, volumul importurilor rămâne semnificativ mai mare, menținând dezechilibrul structural.
Structura comerțului exterior arată că România continuă să se bazeze în mare măsură pe câteva grupe majore de produse. În primele 11 luni din 2025, cea mai importantă categorie a fost reprezentată de mașini și echipamente de transport, care au avut o pondere de 46,5% în total exporturi și de 36,8% în total importuri. Această categorie reflectă rolul industriei auto și al componentelor industriale în economia românească, dar și dependența de lanțurile de aprovizionare externe.
O altă categorie importantă este cea a altor produse manufacturate, cu o pondere de 26,9% în exporturi și 28,4% în importuri. Datele indică faptul că România exportă preponderent produse cu valoare adăugată medie, în timp ce importă atât bunuri de consum, cât și produse intermediare necesare industriei locale.
Schimburile comerciale cu statele membre ale Uniunii Europene rămân dominante. În perioada ianuarie – noiembrie 2025, valoarea schimburilor intra-UE27 a fost de 64,118 miliarde de euro la exporturi și de 86,223 miliarde de euro la importuri. Aceste valori reprezintă 71,7% din total exporturi și 72,3% din total importuri, confirmând dependența economiei românești de piața comunitară.
În ceea ce privește relațiile comerciale extra-UE27, exporturile au însumat 25,302 miliarde de euro, iar importurile 32,966 miliarde de euro. Acestea au avut ponderi de 28,3% din total exporturi și 27,7% din total importuri, ceea ce arată o diversificare limitată a piețelor externe în afara Uniunii Europene.
Soldul balanței comerciale FOB/CIF se calculează ca diferență între valoarea exporturilor FOB și cea a importurilor CIF.