România este în centrul unei crize economice europene fără precedent: Comisia Europeană avertizează că suntem singura țară din UE care nu a luat măsuri reale pentru reducerea deficitului bugetar. Cu un deficit uriaș de 9,3% din PIB și perspective sumbre pentru 2025, țara noastră riscă să piardă accesul la fonduri vitale din PNRR și politica de coeziune, dacă nu acționează rapid până la Consiliul ECOFIN din iulie.
Comisia Europeană a lansat un avertisment dur pentru România, arătând că suntem singurul stat membru care nu a implementat nicio măsură eficientă pentru reducerea deficitului bugetar. Cu o abatere semnificativă de 1,7% din PIB față de obiectivele asumate pentru 2024 și 2025, oficialii europeni sunt profund îngrijorați. În loc de o scădere către un deficit de 6,4% în 2026, România se îndreaptă spre un dezechilibru de 8,4%. Aceste date alarmante vin pe fondul unui context politic instabil și al nerealizării reformei fiscale prevăzute în PNRR.
În cadrul unui briefing susținut miercuri, oficialii europeni au transmis că vor propune Consiliului ECOFIN, în baza articolului 126(8), constatarea lipsei de acțiune eficientă. Aprobarea acestei concluzii în reuniunea din 20 iunie va deschide calea spre declanșarea procedurii de condiționalitate macroeconomică, primul pas către suspendarea fondurilor europene.
Dacă România nu ia măsuri corective concrete până la reuniunea ECOFIN din iulie, se activează cadrul de condiționalitate care vizează fondurile europene vitale. Potrivit oficialilor Comisiei, România riscă să piardă accesul la sume importante din politica de coeziune și din PNRR. Procesul este complicat, dar are un final dur: suspendarea plăților și blocarea angajamentelor europene.
Concret, dacă situația nu se îmbunătățește, Comisia Europeană poate propune suspendarea unor plăți în funcție de gravitatea abaterii, iar Consiliul poate aproba această măsură. Deși procedura este de durată și implică consultări cu Parlamentul European, efectele asupra bugetului național și reputației externe vor fi imediate și devastatoare.
Acest scenariu este amplificat și de presiunea agențiilor de rating, care monitorizează atent situația. România riscă să fie retrogradată la categoria „junk”, nerecomandată investițiilor, dacă nu își respectă promisiunile fiscale. Ar fi un semnal negativ puternic către investitorii internaționali, cu efecte în lanț asupra economiei.
România trebuia să propună până în martie o reformă fiscală coerentă, cu un impact estimat de 1,7% din PIB (circa 23 miliarde lei), însă alegerile prezidențiale și lipsa voinței politice au blocat procesul. În lipsa acestor măsuri, toate angajamentele asumate prin PNRR sunt în pericol. Oficialii Comisiei au subliniat că ideal ar fi ca România să adopte măsuri serioase de consolidare fiscală înainte de Consiliul ECOFIN din iulie.
În ciuda termenelor urgente, oficialii europeni sugerează că, cel mai devreme, discuțiile aplicate vor avea loc abia după vacanța de vară. Între timp, semnalul transmis piețelor este clar: România nu respectă regulile fiscale ale Uniunii și nu pare pregătită să corecteze derapajul. Tăierea fondurilor europene ar reprezenta nu doar o lovitură economică, ci și un eșec strategic cu impact social major.