România înregistrează al 2-lea cel mai înalt nivel de bunăstare materială a gospodăriilor în Europa Centrală și de Est

Datele publicate recent de Eurostat evidențiază diferențe semnificative în ceea ce privește bunăstarea materială a gospodăriilor în Uniunea Europeană, măsurată prin consumul individual efectiv (AIC) pe cap de locuitor. România se distinge în regiunea Europei Centrale și de Est (ECE), ocupând poziția a doua, cu un nivel de 86% din media UE, fiind depășită doar de Lituania.

Variații majore în bunăstarea materială la nivel european

Conform comunicatului Eurostat din 17 decembrie 2025, consumul individual efectiv (AIC) per capita, exprimat în paritatea puterii de cumpărare (PPS), reprezintă un indicator cheie al bunăstării materiale a gospodăriilor. Acest indicator reflectă volumul de bunuri și servicii consumate efectiv de populație, oferind o imagine mai precisă asupra nivelului de trai decât PIB-ul pe cap de locuitor.

În 2024, valorile AIC au variat între 72% și 146% din media Uniunii Europene (media = 100). Țările din vestul și nordul Europei domină clasamentul, cu Luxembourg în frunte (146%), urmat de Țările de Jos (120%) și Germania (119%). La polul opus, statele din est înregistrează cele mai scăzute niveluri ale AIC pe cap de locuitor: Letonia (cu 28% sub media UE), Bulgaria și Ungaria (ambele cu 27% sub media UE).

Țările UE reconfigurează conceptul „Made in Europe” în jurul produselor, nu al țărilor

16:58

Canicula pune presiune pe economia Europei și schimbă comportamentul de consum

15:47

România, al doilea cel mai înalt nivel din ECE

România ocupă un onorabil loc 2 în regiunea Europei Centrale și de Est, cu un AIC per capita de 86% din media UE (la egalitate cu Slovenia și Portugalia), poziționându-se imediat după Lituania (88%), dar peste Polonia (85%). Acest rezultat reflectă o recuperare economică susținută, sprijinită de creșterea salariilor, investițiile străine și fondurile europene alocate prin diverse programe.

Comparativ cu alte țări din ECE, precum Ungaria (73%), Bulgaria (73%), Slovacia (77%) sau chiar Cheia (82%) România demonstrează un avans semnificativ. Progresul este cu atât mai remarcabil având în vedere punctul de plecare mai scăzut din anii anteriori. Experții atribuie această evoluție reformelor economice, dezvoltării sectorului IT și serviciilor, precum și îmbunătățirii accesului la bunuri de consum. Nivelul de 86% indică faptul că gospodăriile românești au acces la un volum de bunuri și servicii apropiat de media europeană, ajustat pentru puterea de cumpărare. Acest indicator include cheltuieli cu alimente, locuințe, transport, sănătate și educație, oferind o perspectivă comprehensivă asupra bunăstării materiale.

Lituania, liderul regional

Lituania (88% din media UE) se menține pe prima poziție în ECE, depășind România datorită unei traiectorii economice stabile și investițiilor timpurii în educație și tehnologie. Țara baltică a beneficiat de o integrare rapidă în structurile europene, atrăgând investiții majore și dezvoltând un sector privat dinamic.Diferența față de România este explicată prin factori precum emigrația redusă, productivitatea mai ridicată și politicile fiscale favorabile. Totuși, România reduce treptat decalajul, grație creșterii economice accelerate din ultimul deceniu.

Comparații regionale și context european

În contextul ECE, România și Lituania ies în evidență ca exemple de succes în convergența către standardele europene. Alte state, precum Bulgaria sau Ungaria, înregistrează niveluri mai scăzute, subliniind persistența disparităților regionale.La nivel UE, AIC evidențiază o diviziune clară între est și vest, dar cu tendințe de reducere a decalajelor. România, cu 86%, se apropie de țări precum Slovenia sau Estonia, demonstrând potențialul de creștere în viitor.