România își consolidează exporturile de energie, dar dependența de importuri crește accelerat

România a înregistrat, în primele 11 luni din 2025, o creștere semnificativă atât a exporturilor, cât și a importurilor de energie electrică. Exportul de electricitate a urcat cu 32,8%, ajungând la 13,091 miliarde kWh, în timp ce importurile au crescut și mai rapid, cu 37,4%, până la 16,807 miliarde kWh. Evoluția arată o intensificare a schimburilor transfrontaliere de energie, dar și o presiune suplimentară asupra balanței energetice.

În aceeași perioadă, resursele totale de energie electrică ale României au fost de 63,236 miliarde kWh, în creștere cu 3,036 miliarde kWh față de intervalul ianuarie–noiembrie 2024. Această majorare a fost influențată atât de dinamica producției interne, cât și de aportul importurilor, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS).

Scăderi în termocentrale și hidro, ușoară creștere în nuclear

Structura producției interne arată evoluții mixte. Producția din termocentrale a totalizat 15,561 miliarde kWh, în scădere cu 166,8 milioane kWh, echivalentul unei diminuări de 1,1%. Și producția din hidrocentrale a fost afectată, coborând la 11,001 miliarde kWh, cu un recul semnificativ de 2,408 miliarde kWh, respectiv -18%, pe fondul condițiilor hidrologice nefavorabile.

Taiwan investește masiv în producția de semiconductori din SUA

15:04

Revolut introduce o funcție care combate escrocheriile telefonice

14:07

În schimb, producția din centralele nuclearo-electrice a consemnat o creștere moderată, ajungând la 10,024 miliarde kWh, cu un plus de 132,2 milioane kWh, adică +1,3%. Această evoluție a contribuit la parțiala compensare a scăderilor din alte surse clasice.

Dinamica regenerabilelor: eolian în scădere, solar în expansiune

Sectorul regenerabil a avut, la rândul său, evoluții contrastante. Producția din centralele eoliene a însumat 5,403 miliarde kWh, în scădere cu 209,5 milioane kWh față de perioada similară din 2024. Această reducere a fost asociată cu variații de vânt și disponibilitate a capacităților.

În același timp, energia produsă din instalații fotovoltaice a crescut semnificativ, atingând 4,438 miliarde kWh, cu un avans de 1,111 miliarde kWh față de anul precedent. Creșterea reflectă extinderea capacităților solare și interesul sporit pentru investițiile în producția descentralizată de energie.

Consumul intern, ușor în scădere

Consumul final de energie electrică în perioada analizată a fost de 45,652 miliarde kWh, înregistrând o scădere de 0,7% comparativ cu primele 11 luni din 2024. Atât consumul din economie, cât și cel aferent iluminatului public au scăzut cu câte 1,1%, semnalând o temperare a activității sau o eficientizare a utilizării energiei.

În contrast, consumul populației a crescut cu 0,4%, indicând o ușoară majorare a cererii din zona rezidențială, posibil influențată de condițiile meteorologice și de utilizarea mai intensă a echipamentelor electrice.

Exporturi mai mari, dar și pierderi tehnologice în creștere

Exporturile de energie electrică au totalizat 13,091 miliarde kWh, cu un plus de 3,231 miliarde kWh față de perioada similară din 2024. În paralel, consumul propriu tehnologic în rețele și stații a crescut la 4,492 miliarde kWh, cu 139,7 milioane kWh mai mult decât anul anterior, ceea ce indică pierderi mai ridicate în infrastructura de transport și distribuție.

Diferența dintre exporturi și importuri – importurile fiind de 16,807 miliarde kWh – conturează un deficit comercial de energie electrică, în pofida creșterii semnificative a volumelor livrate peste graniță.

Resursele de energie primară și dependența de import

La nivelul resurselor de energie primară, România a înregistrat un total de 31.014.100 tone echivalent petrol (tep) în perioada ianuarie–noiembrie 2025, în creștere cu 1.237.200 tep față de anul precedent. Producția internă a fost de 15.088.100 tep, în scădere cu 388.400 tep, respectiv -2,5%, în timp ce importurile au ajuns la 15.926.000 tep, în creștere cu 1.625.600 tep, adică +11,4%.

Aceste date indică o dependență tot mai accentuată de resursele externe, într-un context în care producția internă de energie primară continuă să scadă, iar cererea rămâne relativ stabilă.