Deși România și Bulgaria au fost acceptate parțial în spațiul Schengen, turismul în Balcani nu a generat creșterea așteptată.
În ciuda eliminării controalelor la frontieră pe anumite rute aeriene și maritime, datele arată că fluxurile turistice au rămas la un nivel modest, fără schimbări semnificative față de anii precedenți.
Foto: Freepik
O analiză a agențiilor de turism din Grecia, citată de Novinite.com, arată că aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen nu a dus la o creștere a numărului de turiști care au vizitat nordul Greciei. Potrivit reprezentanților industriei, principala cauză pentru stagnarea traficului turistic îl reprezintă nivelul ridicat al prețurilor practicate în sectorul turismului. Hotelierii din Salonic consideră că temperaturile extreme din luna iulie au contribuit semnificativ la numărul redus de vizitatori.
Spre exemplu, în regiunea Pieria, cunoscută drept „Riviera Grecească”, fluxul de turiști a rămas stabil, fără variații notabile față de anii trecuți. De asemenea, în Halkidiki, una dintre cele mai apreciate destinații turistice din Balcani, gradul de ocupare a fost de aproximativ 85% în iulie, un nivel ușor inferior celui din aceeași perioadă a anului trecut.
Potrivit datelor analizate, s-a observat o creștere a turiștilor din Italia și Germania, în timp ce numărul celor din Marea Britanie a scăzut. În ceea ce privește turiștii români și bulgari, aceștia au sosit în număr comparabil cu anii anteriori, semn că integrarea în Schengen nu a generat un impact turistic semnificativ.
Rezervările inițiale pentru luna august sunt, totuși, încurajatoare, indicând o posibilă îmbunătățire a situației față de iulie. Problema principală rămâne, însă, nivelul tot mai mare al prețurilor. Tarifele în creștere la cazare și la servicii determină tot mai mulți turiști să caute alternative mai accesibile, inclusiv cei care obișnuiau să-și petreacă vacanțele în Grecia.
Totodată, anumite nemulțumiri sunt legate și de problemele de infrastructură întâlnite în unitățile de cazare mai mici, precum alimentarea instabilă cu apă sau penele frecvente de curent, deficiențe care nu se întâlnesc în hotelurile de lux, de cinci stele, care se pare că sunt aproape la capacitate maximă, în ciuda prețurilor premium.
În acest context, cele mai afectate sunt tocmai pensiunile și hotelurile mici, care se confruntă atât cu dificultăți logistice, cât și cu un grad redus de ocupare, pe fondul unei nemulțumiri crescânde.