Deși România înregistrează o ușoară îmbunătățire a vitezei 5G în 2025, țara noastră rămâne departe de salturile spectaculoase ale altor state europene. Un nou raport Open Signal scoate la iveală discrepanțe majore între țările UE, iar România, deși nu retrogradează, avansează cu pași extrem de mici într-o cursă care devine tot mai acerbă.
Viteza medie de descărcare 5G în România a crescut cu doar 3% în perioada februarie-mai 2025 comparativ cu aceeași perioadă din 2024, potrivit celui mai recent raport publicat de Open Signal. În timp ce această creștere modestă ne plasează în rândul țărilor europene cu performanțe stagnante, alte state înregistrează salturi considerabile. Spre exemplu, Polonia a urcat cu 57% la capitolul viteză 5G, Olanda cu 40%, iar Slovacia cu 21%.
În același timp, România este la egalitate cu Elveția, Grecia și Irlanda, toate cu o creștere de 3%. Ne situăm sub Austria (7%), Spania (5%) și Portugalia (5%) și cu mult în urma liderilor regionali. De cealaltă parte, unele țări vest-europene au înregistrat regres în performanța 5G, inclusiv Germania (-7%), Marea Britanie (-14%) și Danemarca (-23%). Aceste scăderi sunt atribuite, potrivit Open Signal, suprasolicitării rețelelor existente și dificultăților de extindere a infrastructurii.
Totuși, raportul scoate la lumină un aspect pozitiv: România a crescut semnificativ utilizarea benzii de 3,5 GHz, cu 14 puncte procentuale, a treia cea mai mare creștere din Europa după Polonia (33 pp) și Belgia (21 pp). Această bandă este considerată ideală pentru 5G deoarece oferă un echilibru optim între capacitate și acoperire. Potrivit Open Signal, există o corelație directă între creșterea utilizării benzii de 3,5 GHz și îmbunătățirea experienței de viteză pentru utilizatori.
Creșterea utilizării acestei benzi indică un efort susținut din partea operatorilor telecom de a moderniza rețelele, chiar dacă rezultatele în termeni de viteză rămân modeste. În comparație, Grecia și Belgia au avut creșteri de doar 10 pp, în timp ce alte piețe importante nu au reușit să îmbunătățească acest indicator cheie în ritm comparabil.
Raportul Open Signal punctează și principalele provocări care frânează dezvoltarea 5G în Europa, inclusiv în România, și anume congestia rețelei, lipsa de infrastructură densificată și obstacolele birocratice. Densificarea rețelelor sau extinderea fizică a acestora necesită investiții mari și aprobări locale, iar planificarea urbană încetinește frecvent acest proces. De asemenea, numărul tot mai mare de utilizatori și dispozitive conectate contribuie la supraîncărcarea rețelelor, afectând negativ performanța generală.
În România, licitația pentru spectrul 5G s-a finalizat abia în 2022, după trei ani de amânări, ceea ce a întârziat deja startul implementării noii tehnologii. Frecvențele scoase la licitație au inclus 555 MHz în benzile de 700 MHz, 1500 MHz, 2600 MHz și 3400-3800 MHz, necesare pentru construirea unei rețele performante. Cu toate acestea, infrastructura rămâne în stadiu incipient, iar lipsa unei acoperiri uniforme limitează experiența utilizatorilor, în special în afara marilor centre urbane.